Il mio sito

Pina Licciardello

Il sito in tutte le lingue

 I Video che ho dedicato alla mia Terra e alla mia Città

 

 

DUCI TERRA MIA!

CATANIA FOREVER

CATANIA BY NIGHT

CATANIA COM'ERA

          CATANIA SPARITA

     I QUARTIERI DI CATANIA 

        LE SPIAGGE PIU' BELLE

                DI CATANIA

GLI SCORCI PIU' BELLI

DELLA MIA SICILIA

        SICILIA: LA MIA TERRA

          PERLE DI SICILIA

CITTA' DELLA SICILIA

GIRO DELL'ETNA

dai "Ricordi di un viaggio in Sicilia" di Edmondo De Amicis

JEAN HOUEL

Un francese in Sicilia

ANDERSEN in SICILIA

L'Etna vista da Andersen

dai "Ricordi di un viaggio in Sicilia" 

Il contenuto di Google Maps non è mostrato a causa delle attuali impostazioni dei tuoi cookie. Clicca sull' informativa sui cookie (cookie funzionali) per accettare la policy sui cookie di Google Maps e visualizzare il contenuto. Per maggiori informazioni, puoi consultare la dichiarazione sulla privacy di Google Maps.

CONTATTI

Nota: I campi con l'asterisco sono richiesti

Le poesie di Francesca Privitera

 

 

****************

 

                                Sant' Agata 
                             tra fede e folklore

Nun c'è ventu, nun c'è acqua, né bufera né timpesta
casca u munnu ma a Frivaru ogni annu si fa festa

Si fa festa alla Patruna di Catania virginedda 
marturiata finu a morti, sposa a Diu nobili e bedda.
Fu Quinzianu, pritinnenti, ca ppi raggia e ppi dispettu
s’accanì senza ritegnu finu a scipparicci lu pettu.
E patì supplizzi e peni, e ogni sorti di turtura
finu all’ultimu so sciatu, ma ristò divota e pura.

Alla morti di la Santa la città si 'nginucchiava
e lu focu di la lava sutta ‘n velu s’ arristava.
E accussì, annu ppi annu, nun c'è ventu né timpesta
in unuri di la Santa, a Catania si fa festa

Tutti appressu alla Santuzza, prisidenti, cardinali...
acchianata San Giulianu, culliggiati, cattittrali...
la Carrozza do Sinatu ccu li primi cittadini
cannalori cc’annacata,...Quattru canti ...i Cappuccini...

Li divoti tutti a fila... giuvineddi, nichi e granni
ca trascinunu la vara... e t'arrizzunu li carni
ccu li sacchi janchi janchi, tira tira lu curduni
c'è cu 'nvoca la Santuzza... c'è cu striscia a ginucchiuni

E lu coru a li Clarissi… e lu Duomu...e li sunati...
e li viali... e li traversi... comu stiddi alluminati.
Bancarelli ccu turruni, cosi duci, cassateddi 
appustati strati strati, gnuni, viculi e vaneddi
comu voli tradizioni, e sarà sempri accussì 
la sparata di li bummi, chiazza Burgu e a sira o trì!

Nun c'è ventu, nun c'è acqua, né bufera, né timpesta
casca u munnu ma ogni annu a Frivaru si fa festa

Lu splinnuri di la Santa, lu firvuri di la genti
comu n'ecu ca suvrasta tutti i cincu cuntinenti.
Emigranti di luntanu, janchi, niuri, longhi e curti
arrispunnunu chiù forti....semu tutti divoti tutti...

Ma na vuci tra la fudda si fa largu e acchiana jauta...
è la vuci di Catania: … Cittadiniiiiiii...evviva Sant'Aita!!!

Francesca Privitera 2012 - pubblicata nel 2013 da "Edizioni Radiusu" rientra nella silloge “Cchiù luntanu di na Stidda”-

 

 

 

 

 **********

 

 

                                         E' NATALI

 

                              e nasciu lu bammineddu…

                            Sutta lu mantu di ‘na notti Santa

                            a Betlemme dintra ‘na  capanna

                            25 Dicembri, n'eventu universali

                            canciò la storia,…Era  la notti di Natali!

                            E' Natali è  nasciu lu Bammineddu,

                            'nta na rutta  cu lu voi e l'asineddu

                            cu l'amuri di Giuseppi e di Maria

                            e i picureddi ca ci fannu cumpagnia.

                            ...E  di li munti scinnunu i pasturi

                            pi purtaricci lu latti  a lu Signuri

                            …lu picuraru  cu li picureddi

                            a passu lentu di li ciarameddi

                            ...E di luntanu arrivunu li genti

                            Principi e  Re, di livanti e di punenti...

                              e attraversunu  diserti pi purtari

                            oru e ricchizzi,... e attraversunu li mari...

                            pi  'nginucchiarisi davanti a lu Bamminu

                            ca nasciu pi lu Spiritu Divinu.

                            Luci na stidda, illumina lu celu…

                            mentri nasci lu Bamminu o friddu e o jelu!

                            'Nta la pagghia ora dormi u Bammineddu

                             Nuru e cruru, rizzu, biunnu e affriddateddu...

                            L'avia scrittu 'n cielu u So distinu

                            era Natali  è nasciva lu Bamminu...

                            nun lu sapia, ma già curreva vuci

                            ca nasciva  ppi purtari... a nostra cruci.

 

 ***********************

 

U  presepiu chiù bellu

 

Lu celu era di carta stiddata

di carta strazza erunu li munti

li pasturi erunu di crita

mimorii antichi ca ancora canti e cunti

Quattru ligna ppi fari la capanna

di ciancu a ciancu lu voi e l'asineddu

c'era San Giuseppi, a Madunnuzza

supra la pagghia c'era lu Bambineddu

Giuseppi addritta, Maria agginucchiata

e lu Bambinu di cira acculurata. 

Li sampugnari di fora la capanna

sunavunu 'na lenta ninna nanna..

Sutta  li munti c'erunu li casi

e, dintra li casi fatti di cartuni

c'era  u panitteri, lu scapparu

e c'era l'osti appinnicatu ‘nta 'na gnuni.

C'era lu piscaturi ca piscava

a ribba ciumi, fattu di pannedda

all'autra sponda c'era u picuraru,

purtava a spadda la ‘so picuredda.

A palma era arritagghiata a manu

e di latu, lu pasturi  appuntiddatu

lu fustu era di cartavillina

ma aveva l’anima…di ferrufilatu

Lu 'ncantatu da stidda, u ricuttaru

  dintra l'aia c'era la cuntadina

ccu lu frumentu, mentri lu massaru

tineva a testa sutta la jaddina. 

La quattarara alla funtanedda

l’ ingheva d'acqua la so’ quartaredda. 

I tri Re Magi, vinuti di luntanu

misi d'arreri  faceunu la fila

purtavunu ricchizzi tra li manu

doni priziusi: Oru, ‘Ncenzu e Mirra. 

‘Na luci accumpagnava lu camminu

mentri nasceva tra la pagghia lu Bambinu 

Lu celu era di carta stiddata

lu prisepiu supra n'tavulineddu

e di cantu 'na nicuzza arrusbiggiata

ca aspittava… ca nasceva… u Bambineddu!

 

********************

 

 

All'origini 'ddo munnu

(Dedicato alle donne)

 

 

Turnamu arreri, all'origgini dò munnu,

quannu o Signuri, ppì nun fari dannu,

ci vinni 'mmenti na brillanti idea

e 'nzemi a Adamu, criaò macari a Eva.

Raggiu di suli, ppì faricci i capiddi

ppì fari l'occhi si pricurò...'ddu stiddi,

ppì fari a vucca era 'mpocu 'ndecisu

poi ci pinzò....e ci fici lu surrisu.

Pì fari u restu?, vi putiti 'mmagginari

chi travagghiuni grossu ca app'a fari!

A sira, stancu mortu s'assittau

ma, mentri arripusava arriflittiu

....

era sicuru nun si scurdava nenti?

L'ultima cosa?. e forsi a cchiù 'mpurtanti,

'ncoppu di manu e ci rituccò la menti

quattru e quattr'ottu e seduta stanti

la fici cchiù d'Adamu 'ntilliggenti

e poi ci dissi....porta lu munnu avanti.

E così fu!

 

Francesca Privitera 1995

 

**********************

 

 

U mari di la Trizza… 

(e menu mali... ca n' invintaru u mari)

 

C'aviss'a statu di la nostra terra

 senza l'azzurru, nun ci vogghiu pinsari.

 A me' Sicilia, ricca di culuri

 si nun avissi avutu u blù do mari!

 

 Putevi fari a menu di la marina

 cu li so barchi pusati ammenzu u mari

 e di l’acqua cristallina da scogliera?

 Sugnu sicura non ci putevi stari

 

 E quannu ‘nto silenziu da matina

 li piscaturi partunu a piscari

e si senti sulu u scrusciu di li ondi

l’hai vistu chi culuri avi u mari?

                                     

Poi  fari a menu tu di la tò terra

terra di focu, di popoli, d'amuri 

di storia antica, di miti, di leggendi

terra di santi e di navigaturi.

 

E putissi fari a menu di la Trizza?

‘cche  Faragghiuni ricchi di passatu...

comu leggenda voli, scrivi Omero,

pirfinu Ulisse  arristò ‘ncantatu

 

Si narra ca fu 'n cantu di sirene

ca arrivava dò funnu di lu mari...

si dici ancora  ca a calata di la sira

si chiudi l’occhi, li poi sentiri cantari…

 

e…l’hai vistu all’alba, o all’ultimu tramontu

quannu si tingi di culuri rari…

e ora arrispunni a sta dumanna:

putissi fari a menu di lu mari?

        

Lu stissu mari  straluciri d’argentu

quannu a luna vasa e accarizza

li suspiri di ACI E GALATEA

n’funnu all’acqua trasparenti di la Trizza.