Il mio sito

Pina Licciardello

Il sito in tutte le lingue

 I Video che ho dedicato alla mia Terra e alla mia Città

 

 

DUCI TERRA MIA!

CATANIA FOREVER

CATANIA BY NIGHT

CATANIA COM'ERA

          CATANIA SPARITA

     I QUARTIERI DI CATANIA 

        LE SPIAGGE PIU' BELLE

                DI CATANIA

GLI SCORCI PIU' BELLI

DELLA MIA SICILIA

        SICILIA: LA MIA TERRA

          PERLE DI SICILIA

CITTA' DELLA SICILIA

GIRO DELL'ETNA

dai "Ricordi di un viaggio in Sicilia" di Edmondo De Amicis

JEAN HOUEL

Un francese in Sicilia

ANDERSEN in SICILIA

L'Etna vista da Andersen

dai "Ricordi di un viaggio in Sicilia" 

Il contenuto di Google Maps non è mostrato a causa delle attuali impostazioni dei tuoi cookie. Clicca sull' informativa sui cookie (cookie funzionali) per accettare la policy sui cookie di Google Maps e visualizzare il contenuto. Per maggiori informazioni, puoi consultare la dichiarazione sulla privacy di Google Maps.

CONTATTI

Nota: I campi con l'asterisco sono richiesti

Altra raccolta di proverbi e detti siciliani

 

A

 

 

A bona parola scippa i serpi da tana. 

 

A bona sòggira fa a bona nora. 

 

A bon cavaddu non ci manca sedda.

 

A campana senza battagghiu non sona.

 

A carni di l’ omu si mancia ccu lu meli. 

 

A carni sta beni a jatta.

 

A casa capi quantu voli u patruni. 

 

A casa strinci e vasa.

 

A Castigghiuni (Castiglione) ranni e picciriddi notti e ghiornu scacciunu nuciddi. 

 

A cavaddu màuru muschi.

 

Accatta ‘n niavulu cent’unzi e no ‘n sceccu ‘n sanaru.

 

Accatta e vinni quannu sì priata, marita figghi quannu sì ‘nningata.

 

A cch’ è riduttu lu jaddu di Sciacca, a fàrisi  pizzuliari di la ciocca. 

 

Acchianari mura lisci.

 

A ccu mori ppi li funci, nun c’è nuddu ca lu chianci. (Non si piange chi muore per causa sua,mettendosi in pericolo)

 

Accussì è lu munnu, cu’ nata e cu’ va ‘n funnu. 

 

Accussì resta lu munnu: sempri tunnu.

 

Accussì mori l'affamatu, comu mori cu ha manciatu.

 

Aceddu ‘nta iàggia o canta ppì mmìdia o canta ppì ràggia.

 

A Chiazza, a Chiazza (Piazza Armerina) su i picciotti beddi, ca tuttu u jornu scacciunu nuciddi.

 

A cinquant’anni ‘n cristianu o è Papa o saristanu.

 

A còllira d’a sira sàrvila ppa matina. 

 

A collira si na levi stracancia. 

 

A corda cchiù grossa cchiù prestu si lassa.

 

A cosa finìu a cuda di surci (a schifìu) (‘nta ll’aria). 

 

A cosa è mala pigghiata.

 

Acqua, cunsigghi e sali, senza dumannatu nun n’ ha dari.

 

Acqua, cunsigghia e sali, senza dumannatu nun n’ a dari.

 

Acqua currenti vìvila cuntenti. 

 

Acqua davanti e ventu d’ arreri.

 

Acqua d’austu: (duna) ogghiu, meli e mustu. 

 

Acqua d’austu, tutta mustu. (Se piove in agosto, si fa molto vino)

 

Acqua di giugnu cunsuma lu munnu. 

 

Acqua di maggiu e d’ aprili, frumentu a non finiri.

 

Acqua di maiu assuppa viddani e signuri quantu nn’ incontra.

 

Acqua e focu dacci locu. 

 

Acqua e focu nun ci pigghiari mprisi (non li affrontare)

 

Acqua e morti aspèttila ca veni. 

 

Acqua e populu non si ponu tèniri.

 

Acqua e suli fa lavuri, suli e ventu fa frumentu. 

 

Acqua e zappudda fanu cipudda.

 

Acqua passata nun macina cchiù (mulinu).

 

A cu allicca cinniri nun ci affidari farina e all’ omu ‘mbriacu nun ci dari a chiavi da cantina.

 

A cu avi la frevi lu meli ci sapi amaru. 

 

A cu i duna e a cu i prumetti.

 

A cu lu campari ci rincrisci, a maiu babbaluci e ad austu pisci. 

 

A cura è forti i scucciari.

 

A cu ti po’ pigghiari chiddu ca hai, dacci chiddu ca t’ addumanna. 

 

A dari cuntu a Diu.

 

Ad arvulu carùtu ognunu curri e fa ligna 

 

Ad austu s’ ammazzunu l’ agneddi. 

 

Addiccàrisi. 

 

Addivari u scussuni ‘nta manica.

 

A facci irata teni a vucca sirrata.

 

A facci i cu ci curpa. 

 

Affettu di mamma e amuri di mugghieri.

 

A fami fa nèsciri i serpi di la tana. 

 

A fami nun cerca pititti (cose appetitose). 

 

A ficu ‘n curunata s’ a mancia la malata, a ficu burgisotta s’ a mancia la picciotta.

 

A figghia ‘nta fascia, a robba ‘nta cascia. (Ad una bimba appena nata bisogna subito fare la dote)

  

A fimmina ca ridi nun ci aviri fidi. 

 

A fimmina e a jaddina si perdi si troppu camina.

 

A fimmina e a tila talìili o lustru da cannila. 

 

A fimmina senza mandali è comu a minestra senza sali.

 

A furtuna è amica di asini e pazzi. 

 

A genti vidi chiddu ca trasi, no chiddu ca nesci.

 

A granita custa ‘n carrinu, acqua ppi acqua è megghiu lu vinu.

 

A iatta prisciarola fa i jattareddi (figghi) orvi.

 

A iaddina ca camina, s’ arritira cca vozza china. 

 

A iaddina ca ha fattu l’ ovu non si chiama cchiù puddastra.

 

A iaddina fa l’ ovu e o jaddu ci abbamba u culu.

 

Ai ‘n duluri, dillu a tutti, (h)ai ‘na còllira, n’ a diri a nuddu.

 

A la calma, bunazza e letu jiri, ogni cuccheri sapi navicari.

 

A la Cannalora (2 febbraio) ogni jaddina veni ad ova.

 

A la festa di lu Santu non ci mancari, Iddu aiuta e pruvidi a tutti l’uri.

 

La Pasqua e lu Natali cu ccu voi, l’urtimi jorna falli ccu li toi.

 

A la livata di lu varduni cumparisciunu li crustuni. 

 

A li corpa di marteddu si canusci la macagna.

 

A lingua non avi ossa, ma rumpi l’ ossa. 

 

A lingua va unni u denti doli.

 

Aliva quantu cchiù penni tantu cchiù renni.

 

Aliva ch’ è cugghiuta ccu la mazza, ogghiu di mal sapuri porta ‘n chiazza.

 

A livari e non mintiri, termina puru l’ acqua di lu mari. 

 

All’ ortu e a lu mulinu vacci matinu.

 

A locu unni (n)’un si canusciutu, comu sì vistu sì calculatu (raffiguratu).

 

A luna di jinnaru luci comu ‘n jiornu chiaru. 

 

A luna di sittèmmiru guverna setti luni.

 

A lu riccu ci mori’a muggheri e a lu poviru ci mori lu sceccu. 

 

A lustru di cannila né fimmini né tila.

 

A lu tuccari di li tasti si canusci lu bonu organista.

 

A lu viddanu cchiù lu prei e cchiù all’ ingranni si metti.

 

Ama a cu t’ ama si vo’ aviri spassu, ca amari a ccu non t’ ama è tempu persu.

 

Ama Diu ccu tuttu lu cori e i mali lingui lassali stari. 

 

Ama l’ omu (l’ amicu) tò ccu lu viziu sò.

 

A mala erva non mori mai (va sempri avanti)

 

A mamma è l’ arma e cu a perdi nun la guaragna.

 

Amara a cu è niuru 'nto cori di 'n autru. 

 

Amara a cu avi rannuli ‘nta vigna.

 

Amara a cu non avi a nuddu. 

 

Amara a cu peddi ppi ghiri circannu.

 

Amara a pecura ca a dari a lana. 

 

Amara cu campa miserabili e mori riccu.

 

Amara o sulu ca o nudu. (Meglio poveri che soli).

 

Amari a sò vicina è gran vantaggiu: spissu si vidi e senza fari (non si fa) viaggiu.

 

Amari cu non ama è tempu persu.

 

A massara cerni (scana) e ‘mpasta, e u furnu consa e vuasta.

 

A matinata fa a jurnata. 

 

Amatu nun sarai, si a tja sulu pinsirai.

 

A megghiu parola è chidda ca non si dici.

 

Amicu vidiri, pasqua (festa) fari.

 

Ammatti a lu curreri sgarrari la strata. (Capita che il corriere sbagli indirizzo) 

 

Ammucciari u suli ccu criu.

  

Ammàtula ca t’ alliffi (arrizzi) e fai cannola, ca u santu è di marmuru e non suda. (Invano ti fai bella, non lo conquisti)

 

Ammàtula ca fai la vucca a funcia, prima si travagghia e poi si mancia.

 

Ammatula si pisca, si all’ amu nun c’è isca. 

 

Ammuccia lu latinu ‘gnuranza di parrinu.

 

Ammuttari u fumu ca stanga. 

 

A morti è capricciusa, lassa a vecchia e si pigghia a carusa.

 

A morti tutti trova e u munnu s’ arrinnova. 

 

A morti vinni e a scasciuni ci fu (Non veni morti senza mai scasciuni).

 

A mugghièri di l’àutri è sempri a cchiù bedda.

 

A munsignara n’ è criduta mai. 

 

A muntagna parturiu u suggi. 

 

Ancora ti na mangiari pani e furmaggiu.

 

Amuri, biddizzi e dinari su tri cosi ca nun si ponu ammucciari.

 

Amuri di surdatu pocu dura: ‘n tuccari di tammùru e addiu signura.

 

Amuri è amaru, ma ricria lu cori.

 

Amuri e chiantu stanu a latu, (i)ntra lu stissu purticatu.

 

Amuri è dintra e nun vi n’ addunati, lu vuliti cacciari e non putiti.

 

Amuri e gilusia sunu sempri ‘n cumpagnia.

 

Amuri e signuria non vonu cumpagnia. 

 

Amuri fa addevu (cchiù amuri).

 

Amuri novu caccia amuri vecchiu. 

 

Amuri nun senti cunsigghi. 

 

Amuri ppi forza nun avi valia.

 

Amuri senza stentu nun trova locu. 

 

Amuri tannu è beddu, quannu è ‘n pocu stizzateddu.

 

Amuri, tussi e fumu non si ponu teniri cilati. 

 

Amuri tutti diciunu ca è amaru e ognunu voli pruvari siddu è veru.

 

Amuri voli fatti, nò paroli. 

 

A muzzu, comu i càvuli a mazzu.

 

A Natali a jurnata crisci quantu ‘n passu di cani, ppaStrina (Epifania) quantu ‘n passu di jaddina.

 

A Natali pari (fa figura) cu avi beddi nuciddi, a Pasqua cu avi beddi agneddi.

 

Ancora a (deve) nasciri e già si chiama Cola.

 

A nivi marzarola a notti cadi e u jiornu nun si trova. 

 

A nivi d’ aprili casca e non si vidi.

 

Annata bisesta ‘mmiatu cu cci resta.

 

Annata di nivi, annata d’ alivi.

 

Annata di pira, annata di suspira.

 

Annata nivaria, annata frumintaria.

 

Annata ricca, massaru cuntentu. 

 

Annata di pagghia, annata di ‘mbrogghi.

 

Anni e piccati su’ cchiù di quantu si dìcunu. 

 

Annu bisistili: o tuttu bonu o tuttu vili.

 

A nostra vita è tutta ‘n jocu, ora ccu l’acqua ora ccu focu.

 

A notti porta cunsigghiu.

 

A ‘n povir’ omu ogni cani cci abbaia.

 

A nubbiltà pocu s’ apprezza, si cci manca la ricchizza.

 

A nuci e ficu siicci nnimicu. 

 

Anu lu cori ma n’ anu li fatti.

 

A ogni porcu ci veni u so’ carnaluvari.

(Ad ogni maiale arriva il giorno di carnevale in cui sarà ucciso)

 

A ogni Santu arriva a so’ festa. 

 

A ogni travagghiu spetta lu so premiu.

 

A omu ‘ngratu e a cavulu sciurutu, chiddu ca ci fai fai, tuttu è pirdutu.

 

Apa di giugnu, oj ti vjiu e dumani sdugnu. (L’ape presa a giugno difficilmente resta in alveare)

 

A paisi unni vai, chiddu ca vidi fari fai.

 

A pani schittu lu veru cumpanaggiu è lu pitittu.

 

A paredda supra e u pisci a mari. 

 

A parola rimanciata è ‘na spina ‘ncuaiata.

 

A Pasqua e a Natali tutti li lagnusi (fannulloni) diventanu massari (attivi).

 

A pecura ppì fari ‘mbè, persi u muzzucuni.

 

Aperta è la porta ppi chiddu ca porta. (che viene per fare regali).

 

A pignata  ‘n cumuni (taliata) non vugghi mai. 

 

A pignatra troppu stritta appìgghia prestu.

 

A pisciacozza ca jieva e vineva, non si vaddava do immu c’ aveva.

 

A pittèra (grembiule) senza lazza, comu (appena) si metti accussì (subito) si strazza.

 

A pocu pani lu corpu s’ insigna, cu fa accussì la spisa sparagna. 

 

Appizzarici u sceccu e i carrubbi.

 

Aprili chiuvusu, maju vintusu, annu fruttuusu.

 

Aprili comu mi vidi, maju comu staju, giugnu comu sugnu, giugnettu tuttu jettu (gli abiti pesanti).

 

Aprili fa li sciuri a li biddizzi, ma non si ni preja lu misi di maju.

 

Aprili favi chini, si nun su’ ccà, su’ a li marini (ma si nun veni maiu nun ni cucini).

 

Aprili ccu duci durmiri, né livari né mittìri.

 

A prima annata maritatu, o malatu o carzaratu.

 

A prima di l’ annu e a fini do misi si cuntunu l’ intrati e si vidunu i spisi.

 

A putia vecchia (nota) nun circari addauru. (Le cose di gran pregio non hanno bisogno di reclame)

 

A quannu a quannu lu sceccu ju a ligna, ‘nta la muntata ci sciugghìu la cingna.

 

A quartara sciaccata non si rumpi mai (dura cchiossài).

 

A quattru cosi crèditu nun dari: amuri di donna, carità di frati, suli d’ invernu e nuvula di stati.

 

A ragiuni l’ anu sempri i curnuti. 

 

Aranci: cu l’ avi si cianci.

 

Arcu siritinu fa bon tempu a lu matinu, arcu matinali jinchi puzzura e funtani.

 

Aria di muntagna, di la saluti binigna cumpagna.

 

Aria netta (airu chiaru) nun si scanta (ci avi paura) di trona.

 

A ricotta fa a vucca tuorta (toglie il sapore) 

 

Arricògghiri l’ogghiu supra u maccu. 

 

Arricugghirisi i pupi.

 

Arlicchinu ritagghi arricosi, si fici ‘n vistitu e si lu misi. 

 

Arriccumannarici a pecura o lupu.

 

A robba cu a fa a stima. 

 

A robba cu a stenta a varenta (riguarda).

 

A robba ricca a spartenza veni picca.

 

Arreri i potti e supra i casci non si ci sta. 

 

Arricurdarici a saimi a jatta. 

 

Arristari alluccutu (cu ‘n parmu di nasu)

 

Arvulu ca d’ aprili nun fa sciuri, mancu nni fa ‘nta l’ autri stasciuni. 

 

Arvulu ca non sciurisci tàgghiulu.

 

Arvulu siccu e cavulu sciurutu, chiddu ca ci fai fai resta pirdutu.

 

A San Crispinu (25 ottobre) si tasta u vinu.

 

A San Martinu (11 novembre) ogni mustu è vinu.

 

A San Micheli (29 settembre) l’ omu a lu cunseri (aratro) e la fimmina a lu cannaleri (accende il lume).

 

A San Simuni (25 ottobre) li nèspuli a munzidduni e l’ acqua a li vadduni.

 

A San Simuni (25 ottobre) si metti lu cupuni (ottura le botti dopo la fermentazione).

 

A Sant’ Andrìa (10 novembre) u bon massaru siminatu avìa.

 

A Sant’ Annirìa (Andrea  « ) l’aranciu giarnia (ingiallisce).

 

A Sant’Antoniu (10 gennaio) gran friddura, a San Larenzu gran calura, l’una e l’autra picca dura.

 

A Santi vecchi nun ci s’ addùmunu lampi. 

 

A Santu ca nun suda, nun ti cci agginucchiari.

 

A Santu Vitu (15 giugno) passa la musca a li voi e va a lu pudditru.

 

A San Vastianu ( 20 gennaio, per la prossimità del Carnevale) maschiri ‘n chianu (in piazza).

 

A sarda di jinnaru e a opa di marzu. 

 

A scarsizza fa lu prezzu.

 

Asciutti li peri, caura la testa e di lu restu campa di bestia.

 

Ascuta i vecchi e non la sbagghi. 

 

A siccu o a saccu  (piove molto)

 

Asini, donni e voj, nun t’ alluntanari di li toj. 

 

Asinu puta e u sarmentu fa a racina.

 

A sòggira cca nora sunu a jatta cca cagnola. 

 

Assuppa viddanu e trapana cavaleri  (la pioggia).

 

A spina a cu pungi doli. 

 

A stu munnu cu fa beni l’ avi rinnutu a mali.

 

A sullicitudini è capu di la ricchizza. 

 

A superbia è parenti da gnuranza, patti ‘n carrozza e tonna a pedi.

 

A Taurmina quantu su li muntati su li pinnina (= discese).

 

A tavula si mancia senza affruntu. 

 

A tavula si scordanu li trivuli.

 

A terra è a panz’all’aria. (La terra è indifesa rispetto al cattivo tempo).

 

A testa (menti) è ‘n filu di capiddu. (Si può perdere facilmente il senno).

 

A testa  'nta paredda e a cura a mari. (La testa del pesce si può mangiare, la coda no).

  

A troppu cunfidenza fa perdiri a pacienza.

 

Attacca u sceccu unni voli u patruni, vegna lu lupu e si lu pozza manciari (a fari canzuni).

 

Attaccàrisi o pilu. 

 

Attaccàri tirilla. 

 

Attrantari do friddu.

 

A tutti fari dannu è facili, lu giuvari è difficili. 

 

A ucca do furnu s’ ammarra (chiude), chidda da genti no.

 

Augura beni o to vicinu, ca ‘n ciauru ti ni veni. 

 

A unu nudu centu latri no ponu spugghiari.

 

Austu cucina e sittemmiru minestra.

 

Austu riustu è capu di ‘mmernu. (Agosto è molto caldo, ma comincia l’ inverno)

 

Avanti la costa mancia carduna, ca a lu casteddu manci picciuna.

 

A vecchia nun voli jocu, voli pani, vinu e focu. 

 

Aviri a cchi diri cu unu. 

 

Aviri setti spiriti comu i jatti.

 

Avi(ssi) gridari u voi e grida aratru. 

 

Aviri a mangiatura vascia. 

 

Aviri l’ occhi chini e i manu vacanti.

 

Avi (deve) masticari amaru, cu voli a so tempu agghiuttiri duci. 

 

Aviri ‘n occhiu a Cristu e unu a Madonna.

 

A vinnigna si vidunu i coppa di rannuli. 

 

Aviri u vureddu stortu. 

 

Aviri ‘n cori d’ asinu e unu di liuni.

 

A virità nesci a galla. 

 

A virità va ‘nsuma comu l’ ogghiu.

 

A vita è ‘na scummissa, senza soddi unu è fissa.

 

A vucca è picciridda, casa e vigna si mancia idda.

 

A vucca è quantu ‘n aneddu, (e) si mancia palazzu, turri e (macari ‘n) casteddu.

 

A zita maiulina (austina) nun si gudi ‘a cuttunina.

 

 

 

B

 

Bannera vecchia anura u capitanu.

 

Basta ca ‘n gnornu tra miserii caschi, sempri lu celu ti manna burraschi. 

 

Battiri u ferru mentri è caudu.

 

Basta anticchia di pazzia, ca si fa ‘na fissaria. 

 

Batti lu cori comu lu riloggiu.

 

Bellu fussi lu maritari, si nun fussi ppi lu nnacari. 

 

Beni e mali ‘nfacci pari.

 

Binchè l’ amuri novu trova locu, scurdari nun si po’ l’ amuri anticu.

 

Bisogna prima masticari feli, cu voli addopu agghiuttiri meli.

 

Bona maritata, senza sòggira e cugnata.

 

Bon capu di l’annu, bon capu di misi, tutti li vecchi stanu tisi.

 

Bon tempu e malu tempu non durunu tuttu u tempu. 

 

Bonu jornu si vidi do (di) matinu.

 

Bonu vinu, cavaddu e muggheri sapi ognunu ca nun s’ anu a ludari.

 

Bracia di pagghia, prestu si squagghia.

 

Brocculi e pridicaturi dopu Pasqua perdunu amuri. 

 

Brutti e beddi ‘n facci a Diu ‘nsemi vanu.

 

Bunazza nun c’è mai senza timpesta.

 

 

C

 

Caliti iuncu, ca passa la china. 

 

Cama ffari?Non fari u matelicu. 

 

Campa cavaddu ca l’ erba crisci.

 

Caminamu chianu chianu, ca u malatu potta o sanu. 

 

Campa e fatti vecchiu.

 

Cani di quattru, cavaddu d’ ottu, donna di diciottu e giuvini di vintottu. 

 

Cani c’ abbaia pàssaci sicuru.

 

Cani c’ abbaia assai, muzzica picca.

 

Cani ca dormi nun lu squitari.

 

Cani, sbirri e puttani ‘nta vicchiaia morunu ‘i fami.

 

Capiddi e denti non valunu nenti. 

 

Capiddi longni e sintimentu cuttu. 

 

Capiddi e guai non mancunu mai.

 

Carizzi e baci non fanu purtusa. (sono ben accetti). 

 

Cascari da naca.

 

Carni cruda e pisci cottu. 

 

Carni di castratu unni pigghi pigghi si’ gabbatu.

 

Carni di voj mancini quantu poi. 

 

Carni e pisci a vita ti crisci. 

 

Carni fa carni, pani fa panza e vinu fa danza. 

 

Carta scritta leggiri si po’ (o, anuri si fa). 

 

Chi stai aspittannu a carrozza do senatu?

 

Carta veni e jucaturi sa vanta. (Si vince per fortuna non per abilità). 

 

Carta canta.

 

Casa ca di lu suli un’ è viduta, di lu medicu spissu è visitata.

 

Casa senza fimmina ‘mpuvirisci. 

 

Casa senza suli ci trovi lu dutturi.

 

Castedduvitranu riccu di milinciani e vinu bonu. 

 

Catania gimmerghi farsetti) di sita.

 

Catanisi cche corna tisi, Jacitanu cche corna a manu. (Catanesi spavaldi, Acesi remissivi)

 

Cavaddu mmiriàtu ci luci u pilu. 

 

Cavaddu rossu ti leva do fangu.

 

Cavaddu senza spiruni è comu ‘na navi senza timuni.

 

Cavaleri, parrini e malu passu dinni beni e stanni arrassu.

 

Càvuli di jinnàru jièttuli ‘nto munnizzàru. 

 

Cca fìmmina non ci potti mancu u diàvulu.

 

Cc' è sempri 'n locu ppi lu caiccu.

 

Cc' è sempri 'n postu 'nta pansa ppi cosi duci. 

 

Chi manci pani scurdatu? 

 

Chi ti mìsiru i pedi ammoddu?

 

Celu picurinu s’ un chiovi oji, chiovi a lu (dumani) matinu. 

 

Centu manu Diu binidissi.

 

Chiacchiri e tabaccheri di lignu lu Munti di Pietà) nun ni ‘mpigna. 

 

Chioviri supra u vagnatu.

 

Cchiu autu è lu munti, cchiù carica la nivi. 

 

Chi stai ammuccannu i passuluna ca cascunu di l’aria?

 

Cchiù brodu anu, cchiù rasciu c’è. 

 

Chhiù picca semu e megghiu na passamu.

 

Cci dissi a la padedda la gratigghia: “Pisci rossu vogghiu e no’ fragagghia”.

 

Cci dissi lu patruni a lu criatu (servo): “S’ autru nun c’è, tu pigghia opi”

.

Cci voli sorti, ci voli furtuna, sinu (macari) a lu stissu frìiri l'ova. 

 

Ccu a lingua a trascinuni.

 

Ccu amici e ccu parenti nun accattari e nun vinniri nenti (n’ avìri cchi fari nenti) .

 

Ccu jaddu o senza jaddu Diu (si) fa gghiornu.

 

Ccu l’ acqua e a zappudda ‘ngrassa a cipudda. 

 

Ccu l’ amici (u) patti (u), cche parenti cuntratti (u).

 

Ccu l’ anni veni u giudiziu.

 

Ccu li vecchi nun c’ è nuddu vadagnu, cci s’ appizza lu ramu ccu lu stagnu.

 

Ccu lu studiu e la littura si cancia la natura. 

 

Ccu lu tempu e la pagghia si cùnchiunu li sorba.

 

Ccu mònici e surdati nun cogghiri amistati (non fare amicizia).

 

Ccu ‘na itata di meli si pìgghiunu centu muschi, ccu ‘na itata di feli mancu una.

 

Ccu rittu nun fari pattu, ccu stortu nun fari cuntrattu.

 

Centu vistuti nun ponu spugghiari a ‘nudu. 

 

Centu chiaie, centu rosi, accussì u Signuri vosi.

 

Cèrniri beni ppi pigghiari u megghiu. 

 

Chiddu ca è scrittu lèggiri si po’ (voli).

 

Chiddu ca non fici tra mèrcuri e jovi, vo’ fari tra vènniri e sàbatu.

 

Chiddu ca fa ppi li to denti, nun ci ni dari a li parenti. 

 

Chi nicchi nacchi. 

 

Chista è a zita.

 

Chista è a casa di Gesù, zoccu trasi non nesci cchiù. 

 

Chistu passa u guvernu.

 

Cicciu tagghia e Lorenzu vannia. 

 

Ci arristaru sulu l’ occhi ppi chiànciri. 

 

Ci dèsiru ‘na manciata di pasta.

 

Ci dissi lu jadduzzu a la puddastra: “Tuttu lu munnu è comu casa nostra”. 

 

Ci facisti caddu e crusta (abituarsi).

 

Ci dissi u surgi a nuci: “Dammi tempu ca ti perciu”. 

 

Cielu picurinu si non chiovi oggi, chiovi dumani matinu.

 

Cimali carrichi, travagghiu ‘mmenzu. (Quando i noccioli hanno molto frutto c’è molto lavoro)

 

Cirasi e ficu siàcci nnimicu. Cirasi e pruna chiàntini una. 

 

Cità ti civa, paisi ti jsa. (?)

 

Ci voli sorti, ci voli furtuna, sinu a lu stissu frijri l’ ova.

 

Ci vonnu zucchi di centu cantara, ca lu focu di pagghia picca dura. (un cantaro = 100 rotoli, un rotolo = gr. 800)

 

Cogghi appena matura la racina, ccu bonu tempu e asciutta d’ acquazzina.

 

Cogghi lu tempu comu megghiu pòi, tinennu pronti l’ aratu e li voi.

 

Cogghi lu (‘nto) jornu lu meli e la cira e balla e ghioca ‘nta l’ aia la sira.

 

Comu a fai, fai, sempri cucuzza è (resta). 

 

Cogghiri l’ ogghiu di supra u maccu (=Risparmiare a sproposito)

 

Comu fai t’ è fattu. 

 

Comu ma canti, ta sonu. 

 

Comu va lu tempu va lu malatu.

 

Contra furtuna nun vali sapiri. 

 

Contra a paura non vali armatura.

 

Cori allegru, Diu l’ aiuta.

 

Cosa fatta capu ha. 

 

Cosa licca (ghiotta) sa di picca.

 

Cosi amari tenili cari, cosi duci tenili chiusi. 

 

Cosi cuntati cririni mitati.

 

Cosi di picciriddi: puma (o, gelati), mennuli e nuciddi. 

 

Cosi novi: zoccu manciu avannu avissi a manciari n’ atrannu.

 

Crapi e lapi lassa fari a ccu ni sapi. 

 

Criati: nnimici salariati. 

 

Crisciunu l’ anni e crisciunu i malanni.

 

Crucifissu vecchiu nun avi cchiù ‘ncensu.

 

Cu abbu si ni fa, prestu c’ incappa.

 

Cu a(vi) cummuditati e nun sa pigghia, attàccalu a la stadda e dacci pagghia.

 

Cu a(vi) a cungnuntura e nun si (ni) servi, nun trova cunfissuri ca l’ assorvi.

 

Cu accatta avi bisognu di cent’ occhi, cu vinni d’ unu sulu.

 

Cu accatta cosi ‘(i)nutili, prestu vinni i bisugnèvuli.

 

Cu accumula dinari, autru non fa, sparagna pri autri e a lu ‘nfernu va.

 

Cu ad autri ‘nzigna, acquista cchiù sapìri.

 

Cu agghiutti feli, non sputa meli. (Chi inghiotte fiele non sputa miele)

 

Cu ama Diu di cori, filici campa e filici mori. 

 

Cu ama Diu campa filici. 

 

Cu ama lu piriculu, ci casca.

 

Cu ama donna maritata, a sò vita è ‘mpristata. (corre rischio di essere ucciso)

 

Cu ammazza cani e jatti, sett’anni ci cummatti. 

 

Cu ammuccia zoccu fa, è signu ca mali fa.

 

Cu appi pani muriu e cu appi focu campau. 

 

Cu appi pani, vinu e luci campau e cu n’ appi nenti murìu.

 

Cu arrìsica arrùsica. 

 

Cu arma avi arma criri. 

 

Cu arrobba fa ‘n piccatu, ni fa centu cu è arrubbatu.

 

Cu assai abbrazza, nenti stringi. 

 

Cu assai ha, dannàtu (scantàtu) sempri sta.

 

Cu avi a cchi fari ccu li sperti, stassi ccu l’ occhi aperti.

 

Cu avi a cucchiara ‘n manu, amministra comu voli.

 

Cu avi bona vigna, avi pani, vinu e ligna.

 

Cu avi cchiù corda pigghia u porcu. 

 

Cu avi cchiù sali, consa a minestra.

 

Cu avi dinari zappa e puta prima i Natali.

 

Cu avi dinari campa filici e cu non n’ avi perdi l’ amici.

 

Cu avi dinari ‘nto bursittinu, fa Pasqua, Natali e San Martinu. 

 

Cu avi facci si marita, cu avi lingua arriva a Roma.

 

Cu avi fami non cerca cumpanàggiu (companatico) e cu avi sonnu non cerca capìzzu (cuscino).

 

Cu avi guastu u balataru (palato), u stissu meli ci pari amaru. 

 

Cu avi lingua passa u mari.

 

Cu avi mancia e cu non avi talìa.

 

Cu avi menz’ occhiu vidi cchiù di cu’ è orvu.

 

Cu avi mugghieri bedda sempri canta, cu avi dinari picca sempri i cunta.

 

Cu avi ‘na bona chiusa, ortu e vigna, si leva li crusti ccu tutta la tigna. (debiti e rogne)

 

Cu avi ‘na bona vigna, avi pani, vinu e ligna. 

 

Cu avi pani, avi cani.

 

Cu avi pena (pietà) da carni di l’autri, a so sa manciunu i cani (iatti).

 

Cu avi pitittu non munna frutti

 

(Chi ha fame non toglie la buccia, mangia tutto senza andare per il sottile).

 

Cu avi putia, a’ fari facci (=deve fare buon viso) a tutti.  

 

Cu a vint’anni non sa, a trenta non fa, a quaranta non ha fattu e non farà. 

 

Cu avi robba nun senti friddu.

 

Cu avi vucca e pinnulàri (=occhi), n’ avi bisognu di cummari. 

 

Cu a voli cotta e cu a voli crura.

 

Cu azzappa, azzappa (l)a sò vigna.

 

Cu bedda voli parìri, peni e stenti avi a patìri.  

 

Cu beni mi voli a casa mi veni.

 

Cu bbonu simìna, megghiu arricogghi. 

 

Cu bbonu si vardau, bbonu s’ attruvau. 

 

Cu camina arriva.

 

Cu campa pava (gli eredi pagano i debiti).

 

Cu campa rittu, campa afflittu. 

 

Cu campa, vecchiu si fa.

 

Cu cancia a vecchia ppa nova, mali (peggiu) s’attrova. (o, triulu a trova)

 

Cu cancia lardu ppi lardu, l’ unu o l’ autru è ràncitu. 

 

Cu canusci u so mistèri, sùbbitu u fa vìdiri.

 

Cu cavarca ‘nta la china, o nun è so’ a bestia o nun la stima.  

 

Cu cchiù sapi, menu cridi.

 

Cu cecca chiddu ca nun divi, trova chiddu ca non voli. 

 

Cu cecca trova, cu sècuta vinci.

 

Cu cecca sordi, cerca vai (non cerca mugghieri). 

 

Cu ci avi ‘n figghiu parrìnu, ci avi ‘m porcu appisu.

 

Cu ci attacca sta ciancianedda a jatta . 

 

Cu ci capisci quarcosa è bravu.

 

Cu ci voli lavari a testa o’ sceccu, ci appizza u tempu e u sapuni. 

 

Cu cunta (racconta) metti a iunta.

 

Cu curriri pritenni 'ntra pinninu (pendio), è di giudiziu scavigghiatu (scombinato) e 'nsanu.

 

 

Cucuzzi e muluni su ‘n tempu di stagiuni.

 

Cu di l’ omu (‘n) vecchiu s’ innamura, si la pinna a so vintura.

 

Cu di notti s’ allarmica, spadda l’ ogghiu e s’ affatica.

 

Cu di ‘n sceccu ni fa (voli fari) ‘n mulu (o= 'n pudditru), u primu cauci è do so.

 

Cu di 'n vecchiu si ni 'nsciamma, si ni vinni tutta l'arma. (Chi si innamora di un vecchio ha problemi)

 

Cu di paroli è vintu, non sempri è cunvintu. 

 

Cu di picca s’ accuntenta, assai godi.

 

Cu di robba d’ autri si vesti, prestu si ni spogghia. 

 

Cu disìa, cu schifìa e cu mori disiannu.

 

Cu disidira mali a autri, u so è arreri a potta. 

 

Cu di spata firisci, di spata pirisci.

 

Cu di spiranza campa, dispiratu mori. 

 

Cu disprezza voli (o accatta).

 

Cu di tia si fida non dev’ essiri ‘ngannatu. 

 

Cu di vecchi s’ innamura, si la pila (deplora) a so’ vintura.

 

Cu di vinti nun sa, di trenta nun fa, di quaranta nun ha fattu e nun farà (né mai saprà, né mai farà, né mai avrà).

 

Cu dommi non pigghia pisci. 

 

Dommi cchi’ assai do matarazzu.

 

Cu du lepri voli assicutari, né l’ unu né l’autru po’ pigghiari.

 

Cu duna u pani o cani di cu(i), peddi u pani e u cani di cchiù.

 

Cu è a mari navica e cu è a terra giudica. 

 

Cu è fissa si sta a so casa

 

Cu è longu mangia ficu, cu è cuttu si ratta u viddicu.

 

Cu è nimicu di li cani, è nimicu di li cristiani. 

 

Cu è riccu d’ api o di jiumenti, è riccu e nun avi nenti.

 

Cu è supra cumanna, cu è sutta s'addanna.

 

Cu fa centu e non fa l’ unu, perdi i centu ppi chidd’ unu. 

 

Cu fa l’ amuri cca vicina, senti cantari sira e matina.

 

Cu fa mircanzia ca nun canusci, li so’ dinari diventunu muschi.

 

Cu fa vasteddi, ni fa tinti e beddi. 

 

Cu fabbrica supra la rina, la caduta è vicina. 

 

Cu figghi e cu figghiastri.

 

Cu fici a pici, fici a picireca. 

 

Cu fici u dannu su chianci. 

 

Cu fida in Diu, non peri mai.

 

Cu futti futti, ca Diu pirduna a tutti.

 

Cu giudiziu mai ha avutu e di trenta poi nun nn’ ha, certu appressu mai nn’ avrà.

 

Cu ha fattu bona vita, fa bona morti. 

 

Cu ha travagghiatu voli essiri pavatu.

 

Cu i cuncurrenti (previsioni) di l’annu voli fari / di Santa Lucia avi a ‘ncuminciari.

 

Cu intra trasi, fora caccia. 

 

Cu intra u murtaru l’ acqua pista, ccu li stizzi si vagna e stancu arresta.

 

Cu isa l’anca, perdi a banca. 

 

Cu larmìa e cu sprazzìa.

 

Cu lassa la via vecchia ppi la nova, li vai  ch’ un va circannu ddà li trova (mali s’ attrova).

 

Cu lava a testa o sceccu, perdi u rannu e u sapuni. 

 

Cu leva u pani o nutaru, u leva a so figghiu.

 

Cu mali ha siminatu, resta pòviru e gabbàtu. 

 

Cu mali fa, mali aspetta. 

 

Cu mali s’ appoia, prestu cadi.

 

Cu mancia a Capudannu maccarruni, tuttu l’annu a ruzzuluni.

 

Cu mancia babbaluci e vivi acqua, sunati li campani pirchì è mortu.

 

Cu mancia e nun vivi, mai saturu si cridi. 

 

Cu mancia fa muddichi.

 

Cu mancia mancia, abbasta ca c’è a paci. 

 

Cu mancia mancia e cu futti futti, ca u Signuri pirduna a tutti.

 

Cu mancia maccarruna e cu va a ruzzuluna. 

 

Cu mancia quagghi e cu cunta li pinni.

 

Cu mania ‘mpania.

(A chi maneggia denaro gliene rimane attaccato).

 

Cumannari è megghiu  ca futtiri. 

 

Cu meti lassa spichi.

 

Cummari e cumpari, ma u sceccu da vigna l’ ata luvari.

 

Cummari e cumpari, tutti pari avemu ‘nu chiovu, cu’ cchiù vecchiu e cu’ cchiù novu.

 

Cu mori giaci e cu campa si dà paci. 

 

Cu mori mancia terra, cu campa mancia pani.

 

Cu mori prima, jinchi a so’ fossa.

 

Cumpagnu a dolu, gran cunsolu. 

 

Cu ‘mpisu nasci, furca mori.

 

Cu n’ accatta né vinni, n’ acchiàna né scinni.

 

Cu nappi nappi de cassateddi di Pasqua (La divisione fatta non si cambia più)

 

Cu nasci d’austu nun mancia mustu. 

 

Cu nasci tunnu non mori quadratu.

 

Cu n’ascuta, n’ arregna. 

 

Cu nesci arrinesci. 

 

Cu non avi dinari, nun po’ essiri ‘ntisu.

 

Cu non avi maritu, non avi nuddu amicu. 

 

Cu non avi mogghi, non sapi cchi su’ dogghi.

 

Cu non bada a li fatti soi, ccu la lanterna va circannu vai.

 

Cu non diuna a vigilia di Natali o è porcu o è cani.

 

Cu non è bon surdatu, non po’ essiri bonu capitanu.

 

Cu non fa u ruppu a la ugghiata, perdi lu puntu cchiù di ‘na vota. 

 

Cu non po’ muzzicari, non mustrassi li denti.

 

Cu non ricogghi li pecuri d’ aùra, nun arricogghi né pecuri né lana.

 

Cu non sapi l’ arti, chiudi a putìa. 

 

Cu non sapi nenti è nenti.

 

Cu non senti a li cchiù granni, appenni i vèrtuli a mali banni.

 

Cu non senti raggiuni, nun po’ fari cosi ccu raggiuni.

 

Cu non simina n’ arricogghi.

 

Cu non si voli punciri, nun ni tuccassi ficurìnia. 

 

Cu non ti canusci, caru t’accatta.

 

Cu non vivi vinu, nun po fari lu parrinu. 

 

Cu non voli focu, livassi li ligna.

 

Cu non voli manna e cu voli anna. 

 

Cu non voli pavari, s’ assuggetta ad ogni pattu.

 

Cu non voli quannu po’, non purrà quannu voli.

 

Cu non voli stari ‘n cumpagnia, o è sbirru, o curnutu, o è spia.

 

Cu ‘nta li fatti d’autri s’ammisca, o cci appizza la vita o vai vusca.

 

Cuntu malu fattu, si po’ fari arreri. (Se viene fatta male qualcosa, si può fare meglio)

 

Cuntari quantu u dui di coppi quannu a briscula è a mazzi (niente).

 

Cu pati gilusia favi, e cu avi raggia di cori mancia nivi.

 

Cu pati pp’ amuri, nun senti duluri.

 

Cu pava (li grana duna) avanti, mancia pisci fitenti. 

 

Cu pava a sira è francu  (non pava) a matina.

 

Cu pava pp’ amuri nun senti duluri. 

 

Cu pecca e poi s’ ammenna, a Diu si raccumanna.

 

Cu pecura si fa, u lupu s’a mancia (filici non sarà).

 

Cu perdi a ciucca e ascia mantu, non perdi tantu (Chi perde il cappuccio e trova un mantello…)

 

Cu perdi a prima fidi, letu mai si vidi. 

 

Cu picca avi, caru teni. 

 

Cu picca parra mai si pènti.

 

Cu pigghia biddizzi, pigghia conna. 

 

Cu pigghia prima, pigghia de megghiu (ppi dui).

 

Cu  po’ fari e nun fa, campa scuntentu.

 

Cu porta la mugghieri a ogni festa, nun ci mancherà dogghia di testa (preoccupazioni e corna)

 

Cu porta ‘n gruppa, è cacciatu di sedda.

 

Cu pp’amuri, cu ppi timuri, cu ppi dinari perdi l’anuri.

 

Cu ppi angiovi e ccu ppi tunnina, tutti fitemu cummari.

 

Cu ppi figghi e niputi si ni sbrazza, vulissi essiri picchiatu ccu ‘na mazza.

 

Cu ppi la dota pigghia la mugghieri, dulurusu farà lu so campari.

 

Cu ppì ‘ntentu fa lu maritari, dispiratu fa lu campari.

 

Cu pratica ccu lu zoppu all’annu zuppia. 

 

Cu pratica ccu zuppiddu all’ annu zuppia iddu.

 

Cu prèdica a li surdi, appizza lu sirmuni. 

 

Cu presta perd’ a testa.

 

Cu prima(u) arriva a lu mulinu, macina. 

 

Cu prima nasci, prima pasci.

 

Cu prima non pensa, all’ultimu suspira (o disia). 

 

Cu puta ‘nta marzu, o è sceccu o è pazzu.

 

Curaggiu vinci malatia. 

 

Cu rispetta u patruni à rispittari i cani. 

 

Curri cchiù fotti cu è assicutatu.

 

Curtu e malu cavatu. 

 

Cu rumpi pava e i rasti sunu i so.

 

Cu s’affenni si pigghia i so quattru e si nni va. 

 

Cu s’ ammuccia e nun è pigghiatu, non po’ gh(j)iri cazzaratu.

 

Cu s’ammuccia zoccu fa, è signu ca mali fa. 

 

Cu s’ annamura di capiddi e denti, s’ annamura di nenti.

 

Cu sapi avi du occhi e cu nun sapi è cecu affattu. 

 

Cu sapi fari, sapi cumannari.

 

Cu s’ arripara sutta la frasca, si cogghi chidda ca chiovi e chidda ca casca.

 

Cu sarva ppò nnumani, sarva ppì cani. 

 

Cu s' avi 'mbriacari, di vinu bonu l' avi a fari.

 

Cu scecchi caccia e fimmini cridi, lustru di paradisu non ni vidi.

 

Cu scerri cerca, scerri trova.

 

 Cu scherza e ridi o si metti a cantari, voli diri c’ avi zuccuru a lu cori.

 

Cu sciuscia la cinniri, si ni jinchi l’occhi. 

 

Cu sempri vidi a prucissioni e missi, lignu nun è di fari crucifissi.

 

Cu si curca cu la pansa vacanti, non c'è pulici ca iddu non senti.

 

Cu si marita ‘nt’ austu, campa ‘n annu giustu. 

 

Cu si marita ‘nto quarteri, vivi ‘nto bicchieri.

 

Cu si marita pinia ‘n gioventù, cu nun si marita pinìa ‘nta vicchiania.

 

Cu si marita sta cuntenti ‘n gnornu, cu ammazza ‘n porcu sta cuntenti ‘n annu.

 

Cu simina ‘ntra la vigna, nun meti né vinnigna.

 

Cu simìna ppi Santa Lucia, nun porta frumentu ppi la via. 

 

Cu simina virtù, ricogghi beni. (Chi è virtuoso, viene ricompensato dagli altri)

 

Cu si sagna (si salassa) vadagna. 

 

Cu si senti pùnciri, nesci fora.

 

Cu si sparagna picciottu, travagghia vecchiu. 

 

Cu si sta mutu accunsenti.

 

Cu si susjìu, locu pirdjìu, cu s’ assittàu, locu truvàu.

 

Cu si vardau si sarvau. 

 

Cu sparti (nn’) avi a megghiu parti.

 

Cu spranza di l’ autri sta di mèttiri a cazzarola, non ci avi spranza ca lavari i piatti.

 

Cu sprazzia e cu disia. (Chi largheggia e dilapida e chi desidera)

 

Cu ‘n celu (autu) sputa, ‘n(ta) facci cci torna. 

 

Cu sta a mastru e non apprenni, o è sceccu o si finci.

 

Cu sta (a) spranza di disigni e sonni, tempu perdi, pigghia muschi e malanni.

 

Cu sta vicinu o suli n’ avi friddu. 

 

Cu suspira nun è cuntentu.

 

Cu tanti cosi accumenza, nudda ni finisci. 

 

Cu tarda e pava, nun si chiama malu pavaturi.

 

Cu tardu arriva, mali alloggia. 

 

Cu tasta non spinna.

(Chi assaggia non desidera).

 

Cu tempu aspetta, tempu perdi. 

 

Cu ti leva u pani, lèvaci a vita.

 

Cu ti vo(li) beni, ‘n casa ti veni. 

 

Cu ti vo(li) beni ti fa ciànciri. 

 

Cu travagghia a mànnira, mangia ricotta.

 

Cu troppu afferra ccu la propria manu, cci scìddica ogni cosa e nenti teni.

 

Cu troppu mancia, a pansa ci doli e cu non mancia, travagghiu non voli. 

 

Cu troppu voli, nenti avi.

 

Cu va a caccia senza cani, s’ arritira (torna a casa) senza lepri.

 

Cu va a donni senza ninni (denari), avi dittu: jitivinni (vattene)

.

Cu va a la fera senza ‘n tarì, va ccu ‘na vogghia (desiderio) e torna ccu tri.

 

Cu va a la marina e pisci nun trova, a lu puddaru s’ attacca ccu l’ ova.

 

Cu va a Palermu e non vidi Murriali, si ni parti sceccu e torna armali.

 

Cu vannìa, non disìa.

(Chi vende, non ha bisogno di nulla)

 

Cu veni appressu, si cogghi u pruvulazzu (cunta i pidati).

 

Cu vidi cchiossài do patruni è orvu. 

 

Cu vigilanti sta, chiddu la vinci.

 

Cu vinni, mori. 

 

Cu vinni scinni, cu accatta acchiana.

 

Cu vivi a pansata, si ni penti tutta a jurnata.

(Chi beve troppo in una volta potrebbe avere mal di pancia).

 

Cu vivi la notti s’ accatta la morti, cu vivi ‘nto lettu s’ accatta u catalettu.

 

Cu voli acqua netta, vaija a lu capu di la funtana. 

 

Cu voli avìri bonu mustu, zappassi la viti ad austu.

 

Cu voli beni a Diu, voli beni e Santi. 

 

Cu voli manciari carni, vivi brodu.

 

Cu voli manciari patidduzzi, s’ avi a vagnari li piduzzi.

 

Cu voli manciari pisci di portu, nun devi aviri lu vurzuni strittu.

 

Cu voli prestu muriri, làvasi la testa e vaja a durmiri. 

 

Cu voli tila, ni simina linu.

 

Cu voli u spassu s’ accatta (fa ballari) a signa.

 

Cu voli vidiri cchiù assai do patruni è orvu. 

 

Cu voli vìnniri caru, vadagna picca (pocu) dinaru.

 

Cu zappa vivi acqua, cu futti vivi a la vutti. 

 

Cu zappa, zappa a so vigna, si bonu a zappa, bonu a vinnigna.

 

 

 

 

D

 

 

Dammi furtuna e jèttimi a mari.

 

Dannu cchiù li picca boni ca l’ assai mali pasciuti. (Rendono di più pochi bentenuti che molti macilenti)

 

Dannu ccu dannu ‘nsemi vannu. 

 

Dari a botta do mastru. 

 

Dari cu ha dari, amicizia pari. 

 

Dàrici ‘n occhiu.

 

Dari ‘n corpu a vutti e unu o timpagnu. 

 

Dàrisi a testa mura mura. 

 

Dàrisi a zappa ‘nte peri.

 

D’a troia si vidi u purceddu. 

 

Datimi ‘n sordu ca mi c’ immiscu.

 

Deci unzi a tutti, ùnnici unzi a quarcunu, un ròtulu (12 onze = 800 grammi) a nisciunu.

 

De tozza veni a fozza. 

 

Di calata tutti i Santi aiutanu. 

 

Di iornu non ni vogghiu e di notti sparda l’ ogghiu.

 

Dicembri pigghia (il lavoro) e giugnu ti lu renni (col raccolto)

 

Dici zoccu sai e fai zoccu voi.

 

Di chiddu ca vidi, pocu nni cridi, di chiddu ca senti, nun crìdiri nenti.

 

Di Diu e de vicini non ci si po’ ammucciari. 

 

Di giusta tagghia e di giusta misura a donna a’ ghiessiri ppi fari fiura.

 

Di l’ amicu fintu mi ni varda Diu, ca di lu nnimicu mi ni vardu iu.

 

Di l’ Ammaculata a Santa Lucia quantu ‘n passu di cucciaria (allodola), di Santa Lucia a Natali crisci quantu ‘n passu di cani, di Natali a l’annu novu crisci quantu ‘n passu d’omu. (la luce della giornata)

 

Di l’ arti n’ a (nun) giudicari, si tu nun la sa’ fari.

 

Di li buffuni manteniti arrasu (lontano), ca tutti cosi pigghiunu di spassu.

 

Di li carènnuli (calende) si canusci l’annata.

 

Di li fimmini (l)u papatu è lu statu maritatu. 

 

Di l’ opira si canusci lu mastru.

 

Di lu beni nasci lu mali. 

 

Di lu dittu a lu fattu c’ è ‘n gran trattu.

  

Di lu mari nasci lu sali e di la fimmina ogni mali. 

 

Di luni ruzzuluni. 

 

Di unni ci chiovi ci sciddica.

 

Di lu picciottu lu travagghiu, di lu vecchiu lu cunsigghiu.

 

Dinari e santitati criditini mitati, si mmenu ni criditi megghiu faciti.

 

Di prumissi non gudìri, di amminazzi non timìri. 

 

Diri e non fari è buffuniari.

 

Di settèmmiru ad austu vivi u vinu vecchiu e lassa stari u mustu. 

 

Disiari e nun aviri è pena di muriri.

 

Disiari ventu a mari. 

 

Dissi lu priuri a la batissa: “Senza dinari nun si canta missa”.

 

Dissi lu zu Nicola: “Si nun vugghi a pignata, nun si cala”. 

 

Di tutta l’ erva non ni fari ‘n fasciu.

 

Diu affliggi ma nun abbannuna. 

 

Diu fici a terra ppu viddanu. 

 

Di unni ci chiovi ci scìddica.

 

Diu ni ni scampa d’un malu vicinu e d’un principianti di viulinu. 

 

Di unni notti fari iornu.

 

Diu ni scansa da lagnusa (fannullona) cadiri malata e da gulusa nesciri prena (incinta) (I difetti aumentano).

 

Diu ni scansa de caduti vasci. 

 

Diu ni scansa (dal freddo) di cuda di marzu e di testa d’ aprili.

 

Diu ni scansa di fimmini a lu suli e di omini a l’autu.

 

Diu ni scansa di lu sbirru sicilianu e di cchiù quann’ è palermitanu.

 

Diu ni scansa di quattru pirsuni: di medici, nutara, spiziali e mali patruni.

 

Diu ni scansa di stritta di porta e di menza canna ‘n manu, di petri chi vanu all’ orza e di pisa di putiaru.

 

Diu ti guardi d’ omu ca guarda ‘n terra (non si lascia guardare negli occhi) e di fimmina ca guarda ‘n celu.

 

Di vinti ‘n trenta né tira né allenta, di trenta ‘n su nun servi cchiù. (riferito alle donne)

 

D’ ogghiu lu mircanti mania l’ oru e li diamanti; mircanti di frumentu nigozia ccu l’ argentu, ma ‘n mircanti di  vinu è mircanti puvirìnu.

 

Donna , focu e mari fannu l’ omu piriculari (lo mettono in pericolo).

 

Donna senza amuri (anuri) è rosa senza aduri.

 

Dopu a cinquantina ‘n mali ogni matina. 

 

Dopu li cinquant’ anni ogni annu deci malanni.

 

Dopu li tri Re (Epifania), tutti dì.

(Dopo l’Epifania terminano tutte le feste)

 

Dopu morta si spinna a iaddina. 

 

Dopu Pasqua u iornu allasca.

 

Dopu u fatturi veni u distrudituri. 

 

Dumani i pòttunu chiddi frischi.

 

Du bon vinu passaru a fezza e du bon pannu passaru a pezza. 

 

Duci supra duci fa cchiù duci.

 

Dui sunu i cuntenti: cu avi assai e cu non avi nenti.

 

Duluri di testa voli minestra. 

 

Duluri d’ ossa, morti mai.

 

Duna, ca zoccu duni ti lu trovi. 

 

Duru ccu duru non fabrica muru. 

 

 

 

 

E

 

E a mia chi mi cunti?

 

E’ bbona donna, donna ca non parra. 

 

E’ cchiù assai u scrusciu (o u fumu) ca a sasizza.

 

E ci torna parrìnu e sciuscia! 

 

E’ d’omu pocu accortu di perdiri du vivi ppi ‘nu mortu.

 

E’ gran pazzia lu cuntrastari cu ccu nun po’ vinciri né appattari. 

 

E’ la parola ca sciogghi e cumanna.

 

Eliganza mala fatta è puvirtà. 

 

E’ megghiu dari ca diri. 

 

E’ megghiu (u) picca ca nenti.

 

E’ ‘nutili ca ‘ntrizzi e fai cannola, ca u santu è di màrmuru e non suda.

 

E porti di Palermu c’ era scrittu: “Curri quantu voj, ma cca t’ aspettu”.

 

E quattru Barbara, e sei Nicola, all’ottu Maria, o tridici Lucia e o vinticincu lu veru Missia. (dicembre)

 

Era cu era a lu tempu passatu. 

 

Erva ca nun si canusci nun si meti.

 

Essiri assittatu ‘m pizzu. 

 

Essiri ca facci ‘n terra. 

 

Essiri casa e putia ccu quarcunu.

 

Essiri cchiù lisciu di ‘n coddu di buttigghiuni.

 

Essiri cori (vucca) ranni. 

 

Essiri cunfusu  ‘nto beni.

 

Essiri cunnutu e vastuniatu. 

 

Essiri diciannovi sordi ccu ‘na lira (20). 

 

Essiri friscu comu ‘na rosa.

 

Essiri lentu d’ incasciu. 

 

Essiri ‘mbriacu comu ‘na signa. 

 

Essiri ‘mmenzu a ‘na strata.

 

Essiri muru cu muru co spitali. 

 

Essiri ‘n bellu cocciu di piru.

 

Essiri ‘na stampa e ‘na fuura (uguale).

 

Essiri non si po’ cchiù di ‘na vota.

 

Essiri  ‘nta paci di l’ angili (l’ aria). 

 

Essiri ‘nta sudda. 

 

Essiri ‘nto so.

 

Essiri ‘nto megghiu sonnu. 

 

Essiri ‘nto menzu e moriri di friddu.

 

Essiri  ‘nto spenniri. 

 

Essiri  nuddu mmiscatu cu nenti. 

 

Essiri ‘n pazzu di catina. 

 

Essiri ‘m pezzu di novanta.

 

Essiri pigghiatu da rànnula (bumma). 

 

Essiri scassu d’ogghiu e chinu di pruvulàzzu.

 

Esirri spassu di fora e triulu di intra. 

 

Essiri u diavulu e l’a cqua santa. 

 

Essiri u Diu de cristiani.

 

Essiri vrazzu di mari. 

 

E’ so matri scurciatu.

 

E’ sulu la siggizza ca cumanna.  

 

E’ tinta a malatìa, ma è cchiù tinta a ricadìa (ricaduta).

 

E’ u nonnu ca rozzula i vutti, mangia, vivi e si ni futti.

 

E’ veru ca u rubbari è santu e giustu, ma no ‘nta l’ autri latri.

 

 

 

F

 

Fa bbeni e scorditillu, fa mali e pènsici (pèntiti). 

 

Facemu cuntu ca chiuvìu e scampàu.

 

Fàbbrichi e liti nun vi ci mittiti. 

 

Facci ca non è vista è disiata. 

 

Fa calari u latti. 

 

Facìrisi acidu.

 

Fai zoccu ai di fari e li fatti d’ autri non vardari. 

 

Fai zoccu dicu e non fari zoccu fazzu.

 

Falla comu voi, sempri cucuzza è. 

 

Famigghia unurata è bona rispittata.

 

Fangu di maiu, spichi d’ austu. 

 

Fanni quanti ni voji, ca a to sorti non ni passa mai.

 

Fari a paru e sparu. 

 

Fari beni e porci e limosina e parrini. 

 

Fari càriri i cantuneri.

 

Fari di tutta l’ erva ‘n fasciu.

 

Fari d’ ogni pilu ‘na travi. 

 

Fari  fossa cche pedi. 

 

Fari  e cumannari è patrunanza.

 

Fari festa a ogni scrusciu ‘i campana. 

 

Fari furriari l’ occhi. 

 

Fari ‘na cosa che pedi. 

 

Fari pigghia e porta.

 

Fari scanciu ccu du favi ppì ‘n luppìnu. 

 

Fari  succediri ‘n quarantottu.

 

Fari suppa.

 

Fari viviri u sceccu ppi forza. 

 

Fàrici nesciri i pedi di fora. 

 

Fàrila ‘nta l’ occhi. 

 

Fàrisi  a cruci ca manu manca.

 

Fàrisi i fatti so. 

 

Fàrisi i vudedda frarici. 

 

Farisi ‘na pansa quantu ‘na ciaramedda (cornamusa).

 

Fa tistamentu e cunfissioni, mangiannu sasizza e maccarruna.

 

Fatti a nòmina e vo cùcchiti. 

 

Fari u babbu sutta u linzolu (ppi non pavari u daziu).

 

Fa u misteri ca sai, ca si n’ arricchisci, camperai. 

 

Fa zoccu a fari e i fatti d’ autri non vardari.

 

Fazzu beni a iatta e idda mi ratta. 

 

Fètiri comu l’ acqua du baccalaru.

 

Fidi ti sarva e non lignu di varca (vara).

 

Figghia di iatta: si nun mùzzica, ratta. 

 

Figghia ‘n fascia e doti ‘nta cascia.

 

Figghi pitigghi, niputi coppa di cuti. 

 

Figghi tardii, orfani primintii.

 

Figghi nichi peni nichi, figghi ranni peni ranni, figghi maritati peni centuplicati.

 

Figghioli e bistioli non sunu senza doli.

 

Fimmina ca camina e annaca l’ anca, o è buttana o pocu ci manca.

 

Fìmmina ca s’ impupa e fa tuletta, o ‘nnamurata o è caiorda netta. (di malaffare)

 

Fimmina ca t’ abbrazza e strinci, o t’ ha tinciutu o cerca mi ti tinci (imbrogliarti).

 

Fimmina ca ti cunsigghia, ti metti la gunnèdda o la brìgghia. 

 

Fimmina ca ti ridi, t’ a dittu sì.

 

Fimmina di trenta, (speriamo che) lu dimoniu nun la tenta.

 

Fimmina e burrìtta tenila stritta. 

 

Fimmina e ventu cancia ogni mumentu. 

 

Fimmina trintina jèttala a la marina.

 

Fimmina vana nun va’ cincu rana (non vale dieci centesimi)

 

Fimmina varvuta sempri piaciuta.

 

Fimmini e serpenti su du cosi fitenti. (=infidi e pericolosi)

 

Fimmini e tila nun si n’ accattunu di sira. 

 

Fìngiri è virtù, frigari è schiavitù. 

 

Finìricci u spassu.

 

Finita la festa, gabbatu lu Santu.

(Passato il pericolo non si mantengono le promesse).

 

Fin quannu u ficu non s’ infogghia, è minchiuni cu si spogghia (mette abiti più leggeri).

 

Finìu u tempu ca Betta filava. 

 

Finu alla bara sempri s’ impara.

 

Finu a quannu i pedi avanti vannu, si passa ogni malannu. 

 

Finu ca dura è vintura.

 

Fogghi, ràdichi e sciuri cùrunu ogni maluri.

 

Forti burrasca pocu dura. 

 

Fozza non fari, si non c’ è bisognu.

 

Frati e soru quannu su ‘nta stissa casa.

 

Frevi cuntinua abbatti lu liuni. 

 

Frevi quartana li vecchi ammazza e li giuvini sana.

 

Frivareddu è cuttuliddu, ma nun c’è cchiù tintu d’ iddu. 

 

Frivaru curtu e amaru.

(A febbraio il tempo è cattivo)

 

Frivaru friddu e cuttu potta frevi in ogni locu. 

 

Frivaru metti l’ ova ‘nto panaru.

 

Frivaru quannu è chiuvusu, è assai lucrusu.

 

Fudda e mala vìnnita. 

 

Fùi quantu voi, ma ccà t’ aspettu. 

 

Fumu e negghia prestu squagghia.

 

Funci e mulinciani, comu l’hai apparicchiatu beni, jèttali a li cani. 

 

Funtanedda ca dari acqua a du funtani, ‘nta una veni a mancari.

 

Furria furria, u parpagghiuni mori a la cannìla. 

 

Furriari l’ arca e la merca.

 

Furriari comu ‘n tuppètturu (strùmmulu) (n’ anìmmulu).

 

Furtuna amica d’ asini e di pazzi, di virtuusi nnimica murtali.

 

Fussi cosa di tagghiarisi i vini. 

 

 

 

 

G

 

Gabbu nun ti fari e maravigghia no, ca lu gabbu arriva e la gastima Gastimi (su) di canigghia, cu li jetta (i manna) si li pigghia.

(Le maledizioni ritornano)

 

Geniu fa biddizza e no biddizza amuri. 

 

Genti furtunata è sempri ‘nvidiata. 

 

Gintilizza e virità fa sucietà.

 

Girgenti bona terra e trista genti.

 

Giudicari e nniminàri (indovinare), Diu sulu lu po’ fari.

 

Giugnu a fauci ‘m pugnu, giugnettu a fauci ‘m pettu.

(A Giugno ci si prepara e a fine mese si raccoglie il grano)

 

Giugnu e giugnettu, frumentu mettu.

 

Giugnettu, lu frumentu sutta u lettu.

(a luglio deve essere stato raccolto il frumento)

 

Giustu dici lu mottu anticu: cu perdi a libertà, perdi l’ amicu. 

 

Granni è cu fa, mìsiru cu disfà.

 

Grecu e Livanti, acqua (ventu) d’arreri e acqua davanti. 

 

Gula di mònacu e pitittu di parrinu.

 

 

 

 

I

 

Iaddina cantatura non si vinni e mancu si duna, si la mangia la patruna.

 

Iaddina vecchia fa bon brodu.

 

Iaddinedda ca camina, s’arricogghi ca vozza china. 

 

Iammi a lettu e vrazza a pettu (si curano).

 

I astìmi su di canigghia, cu li manna si li pigghia.

 

I carusi o funnu e i vecchi o munnu.

 

I chiacchiri non fanu maccarruna.

(Parlando non si va avanti nel lavoro)

 

I chiacchiri su chiacchiri, ma (e) u putiaru voli i picciuli. 

 

I chini vanu sempri cche vacanti.

 

I conna su a furtuna di la casa e cu non l’ avi perdi tanti cosi.

 

I cosi longhi addiventunu serpi. 

 

I cosi di notti a gghiornu parunu (si vedono).

 

Iddu ca non ni mòrunu, iddu ca si portunu ‘ntra iddi. 

 

Iddu ca non quagghia (ricotta), a jatta ca s’ allicca (latte).

 

I difetti di la zita s’ ammucciunu ccu la doti. 

 

Iddu ca non quagghia, a iatta ca s’ allicca.

 

I dinari do saristanu, comu venunu si ni vanu. 

 

I dinari senza fruttu su la causa di tuttu.

 

Ietta a simensa, ca Diu pensa. 

 

Ietta suspiri cu non è cuntentu.

 

I ferri fanu u mastru. 

 

I jatti quannu ci pistunu a cuda fanu meu. 

 

Ii ppì tunnìriti e ta truvai tunnùtu.

 

I maccarruna allincunu a pansa. 

 

I mali n’ arrivunu suli. 

 

I muri non ci hanu aricchi e sentunu.

 

Inestra ‘n ciuri, rosa spampinata.

 

(Quando la ginestra fiorisce già le rose appassiscono)

 

Innàru e frivaru scocciùnu i vecchi ‘nto fucularu.

 

Innaru fa l’ agneddi, frivaru fa li peddi (nascono a gennaio e vengono uccisi a febbraio).

 

Innaru fa u piccatu e maju nn’ è ‘nculpatu (del cattivo raccolto).

 

Innaru scaccia u vecchiu do fucularu. 

 

Innaru siccu, massaru riccu, quannu dicembri metti (lassa) lu lippu. 

 

Innaru vagnatu, burgisi cunsumatu.

 

In ogni casa, sia povira o ricca, s’Eva cumanna, certu Adamu pecca.

 

Iocu di manu iocu di viddanu. 

 

Iocu di manu e pìrita di viddanu fetunu.

 

I parenti do maritu su scussuni di cannitu (sunu àcidi comu acìtu), i parenti da mugghieri sunu duci comu u meli.

 

I parenti stritti sunu chiddi ca a sira ccu tia si chiudunu intra a porta. 

 

I pariri di l'autri pìgghili, ma i to non li lassari.

 

I paroli su comu i cirasi, una ni nesci e n’ autra ni trasi. 

 

I piccati si li teni cu li fa.

 

Iri circannu comu ‘na vugghia persa. 

 

Irici ‘nto cannarozzu fausu. 

 

Iri ccu i ita ‘nta l’ occhi. 

 

Iri di cca e di dda.

 

Iri ‘n chiesa è cosa morta, quannu ‘n casa non si porta. 

 

Irisìnni comu ‘n cani vastuniatu. 

 

Isiti tu ca m’ assettu iù.

 

I sordi do varveri su biniditti da mugghieri. 

 

I sordi fanu sordi e i piducchi fanu piducchi.

 

I sordi fanu veniri a vista a l’ orvi.

 

I sordi vanu e venunu. 

 

I sordi vanu taliati ccu disprezzu, ma mai piddilli di vista. 

 

Ittari cauci (sintenzi)(u tri).

 

Ittàrici u picchiu. 

 

Iùdici bonu fa bona giustizia. 

 

Iudici, pudistà e avvucati ‘n Paradisu nun ni truvati.

 

Iùnciti ccu chiddi megghiu i tia e fatti a spisa ppa via. 

 

Iùnciti sempri ccu la brava genti. 

 

Iuramenti d’ amuri e fumu di ciminjìa, l’ acqua li lava e u ventu si li carrìa.

 

Iurnata rutta perdila (rumpila) tutta. 

 

I vai cu l’ avi si teni. 

 

I vai da pignata i sapi a cucchiara ca rimina.

 

I vasuna non fanu purtusa. 

 

I vigni cchiù megghiu i zappi, cchiù megghiu i vinnigni.

 

 

 

 

L

 

L’ accattari ‘nsigna a vinniri e lu vadagnari a spenniri.

 

L’ addevu fa l’ amuri. 

 

La donna e la jaddìna si perdi si troppu camina.

 

La fauci fa nesciri la serpi di la tana.

 

La fimmina è comu lu jattu: cchiù l’ allisci e cchiù a cuda crisci (si insuperbisce)

 

La firruzza ‘nsigna la zitidduzza. 

 

La furmica s’affanna a la stati, ppi non patiri ‘nta lu mmernu.

 

La iastima è di canigghia, cu la manna (jetta) si la pigghia.

 

La luna di jnnaru comu iornu chiaru. 

 

La mamma fa la figghia e la vicina la marita.

 

L’ amicu (veru servi) si vidi ‘nto bisognu.

 

L’ amuri è comu lu citrolu, cumincia duci e poi finisci amaru.

 

L’ amuri tutti diciunu ca è amaru, ma ognunu vò pruvari si è veru. 

 

Lana mi dasti e lana ti filai.

 

L’ api cogghi lu meli e l’apuni si l’agghiutti.

 

La prima (semina) a tutti li Santi e l’ urtima a Sant’ Annirìa. (tutto il mese di novembre)

 

L’ arancia di matina è oru, di manzjiornu è argentu e di sira è chiummu.

 

L’ arma a Diu, lu corpu a la terra e la robba a ccu tocca.

 

La robba di l’autri è duci, ma diventa amara

.

La rosa ca nun è vardata, o fu ciarata o cugghiuta o è spampanata.

(Le ragazze trascurate avranno qualche difetto)

 

L’arvulu s’addrizza mentri (quannu) è nicu.

(Bisogna correggere i difetti nei bambini)

 

L’arvulu pecca e a rama ricivi.

(Il padre sbaglia e il figlio viene punito)

 

L’asinu puta e Diu fa la racina. 

 

Lassa ‘n settemmiri lu cannitu, e abbada a la vigna.

 

Lassari cociri (friiri) a unu ‘nto so stissu brodu (ogghiu). 

 

Lassari cantari (‘n trìrici) (perdiri).

 

Lassa u focu ardenti e succurri a parturenti. 

 

L’ assicutatu curri cu quattru pedi, l’ assicutaturi cu dui.

 

Làssitu, truvatura e santu croccu (=parsimonia) di poviru fanu l’ omu riccu.

 

Lassu u furrizzu a ccu aiu o capizzu.

 

Latti di capra, ricotta di pecura e tumazzu di vacca. 

 

Latti e vinu vilenu finu.

 

La urza di lu poviru non si inchi mai; la urza di l’ avaru mai dici basta. 

 

Lavari a testa o sceccu (o tignusu).

 

La zappudda di jinnaru inchi lu panaru. 

 

L’ erruri di li medici tutti li cummogghia la terra.

 

Lettu catalettu. 

 

Lettu caudu fa minestra fridda. 

 

Lettu di Duminicani, tavula di Cappuccini, lussu di Binidittini.

 

Letu e filici po’ chiamari chiddu ch’ avi ccu li ricchizzi ciriveddu. 

 

Leva i manu do caliaturi.

 

Li corna sunu sicchi, ma mantenunu la casa grassa. 

 

Li corpa fanu u bonu cchiu bonu e u tintu cchiu tintu.

 

Li cutugna ppi l’ èrrami ziti (fidanzati litigiosi), l’ anzalori ppi l’ omini boni.

 

Li fimmini annu li vudedda picciati (non sanno mantenere un segreto).

 

Lignu vecchiu megghiu adduma, ma cchiù prestu si cunsuma.

 

Li libbra fanu mpiviri li labbra. 

 

Li mali novi arrivunu suli.

 

Li medici s’ insignunu supra li malati.

 

Li mura n’ annu aricchi e sentunu, n’annu vucca e parrunu. 

 

Li picciriddi su carta ianca.

 

Li ricchi comu vonnu e li poviri comu ponnu.

 

Li ròsuli pàssunu ccu li sciuri di maiu.

(I geloni scompaiono a maggio)

 

Li spusi di lu jornu di luni si ni vanu a ruzzuluni. 

 

Li strazzi vanu ppi l’aria.

 

Liti, taverna e rinali mannunu l’ omu a lu spitali. 

 

L’ occasioni fa l’ omu latru.

 

L’ occhiu di la Siracusana fa nèsciri la serpi di la tana. (per quanto è bello)

 

L'occhiu do patruni 'ngrassa u cavaddu. 

 

L’ occhiu voli a so parti.

 

L’ òmini nun si pìsanu a cantaru (quintali), ma vannu a unza e a pisu comu l’ oru.

 

L’ òmini ricchi su quasi tutti pricchi.

 

L’ omu a cinquant’ anni o è Papa o varvajanni. 

 

L’ omu ca si marita nasci e mori.

 

L’omu a palati (cca navi), a fimmina (guadagna) cca scorcia di ‘na nucidda.

 

L’ omu a vadagnari e a fimmina a sparpagghiari non na risèdunu dinari.

 

L’ omu ca n’ arrispunni a prima vuci, è signu ca dda cosa non ci piaci.

 

L’ omu cuttu è malu cavatu. 

 

L’ omu disgraziatu nun po’ fari mircatu. 

 

L’ omu di vinu vali ‘n carinu.

 

L’omu è comu lu mari, s’un porta oj, porta dumani.

 

L’ omu è comu l’ umbra, ca va dappressu a cu lu fui. 

 

L’ omu è di terra e a terra u chiama.

 

L’omu è focu, unni va trova locu.

 

L’ omu gilusu mori cunnutu. 

 

L’ omu ‘nvecchia cchiù ppi li pinseri ca ppi l’ anni.

 

L’ omu ‘mporta e a fimmina sporta. 

 

L’ omu porta l’oru ‘mpintu a l’asta.

 

L’ omu porta u beni, ma a fimmina u manteni. 

 

L’ omu ppì la parola, u voi ppì li corna (si lega)

 

L’ omu proponi e Diu disponi. 

 

L’ omu quannu nesci di la porta, si fa u cori quantu ‘na sporta.

 

L’ omu spertu a la so’ donna nun ci a (deve) ddari tanta canna (libertà).

 

L’ omu spiuni mori ‘nta ‘na gnuni (acqua cauda e pizzuluni). 

 

L’ omu tantu è omu finu a quannu manteni la parola.

 

L’ omu unuratu campa stintatu. 

 

Longu a ‘mmatula. 

 

Longu quantu ‘na quaresima.

 

Longu sirviziu aspetta binifiziu. 

 

L’ onuri è fattu a li robbi.

 

Lu badagghiu nun po’ mintiri: o voli manciari o voli durmiri.

 

Lu beni chi lassi di fari, mai cchiù l’ aspittari. 

 

Lu beni chi sdilleggi e nun riguardi, lu ricanusci quannu tu lu perdi.

 

Lu beddu di lu jocu è fari fatti e parrari pocu. 

 

Lu bonu surdatu pari (si conosce) a la verra.

 

Lu cafè santiannu e lu ciculatti ripusannu.

(Il caffè si beve subito caldo e il cioccolatto si sorseggia).

 

Lu cuntu mali fattu si po’ tunnari a fari. 

 

Lu cunzatu quantu basta, cchiù si conza e cchiù si guasta.

 

Lu dottu si canusci a lu parrari e li campani a lu sunari. 

 

Lu fissa cu è? Carnaluvari o cu ci curri appressu?

 

Lu focu forti facili s’ astuta. 

 

Lu friddu e lu pitittu fanu lu mussu afflittu.

 

Lu frummentu s’ annetta ccu lu ventu e li vizi ccu lu turmentu. 

 

Lu furmaggiu ca non si mania spessu, fa li vermi.

 

Lu gnuranti fa cchiù dannu d’ n terremotu. 

 

Lu granu di la cattiva va a la chiazza e torna e rigira.

 

Lu malu siggituri fa lu malu pavaturi. 

 

Lu malu vadagnatu prestu è cunsumatu.

 

Lu matrimoniu s’ a fari o prestu o mai. 

 

Lu meli spissu è feli.

 

Lu misi di jnnaru non lassa jaddina ‘nto jaddinaru. 

 

Lu mulu si nun tira cauci, tira muzzucuna.

 

Luna pinnenti acqua nenti, luna barcaiola acqua ora. 

 

Luna sittimbrina n’ autri sei ni trascina.

 

Lupa (nebbia) ppi Santu Vitu (15 giugno), pòi chiùdiri u trappìtu.

 

Lu pani di lu poviru è la spiranza. 

 

Lu pisu di l’ anni è u pisu cchiù granni.

 

Lu pruvatu cchiù nun lu pruvari, ca cchiù lu provi e cchiù tintu ti pari. 

 

Lu riccu ca nun duna Diu nun lu pirduna.

 

Lu sceccu non ci voli iri a lu mulinu, ma ccu li vastunati arrena.

 

Lu scravagghiu ‘ntra la stuppa, cchiù si spidugghia e cchiù c’ incappa. 

 

Lu Signuri duna i viscotta a ccu non avi renti.

 

Lu Signuri prima fici l’arvulu e poi lu cavaddu. 

 

Lu sonnu di la notti cunsigghia l’ omu.

 

Lu tempu pessu non è di nuddu. 

 

Lu triulu e lu bbeni cu ll’ avi si lu teni. 

 

Lu troppu guasta e lu pocu n’ abbasta.

 

Lu vadagghiu (sbadiglio) nun po’ mintiri: o voli manciari o voli durmiri.

 

Lu vadagnu fa passari a stanchizza. 

 

Lu vastuni servi p’appuiari e ppi li cani ca vonu muzzicari.

 

Lu veru amicu è comu lu suli, ca, quannu manca, ogni cosa mori.

 

Lu veru amuri ‘nta lu cori appigghia, megghiu di la linazza e di la pagghia.

 

Lu veru giudiziu spunta ccu li capiddi ianchi. 

 

Lu viddanu nascìu prima do Signuruzzu.

 

Lu vinu (è buono e si sceglie per) a lu sapuri, lu pani a lu culuri.

 

 

 

 

M

 

Macari a rigina (ci) avi bisognu da so vicina. 

 

Macari lu sali fa vermi. 

 

Ma chi fa, ti sta scappannu?

 

Mai nuddu s’ avantau chi caru (n)’un ci custau.

(Mai nessuno si vantò che caro non gli costò)

 

Mali non fari, paura non tiniri (o aviri). 

 

Mali sta u malatu quannu i medici disputanu. 

 

Mai Maria.

 

Malu signu quannu u malatu si furria ‘nta lu lettu. 

 

Mancia, ca du to manci.

 

Mancia cauru e vivi friddu. 

 

Mancia di sanu e vivi di malatu.

(Mangia quanto vuoi, ma bevi poco).

 

Manciannu manciannu veni u pitittu. 

 

Mancia picca e campirai, parra picca e ’nzirtirai, spenni picca e arricchirai.

 

Mancia tu, mancia Vanni, mancia tu ca sì u cchiù granni. 

 

Manciari e vistìri tuttu a piacìri. 

 

Manciari ccu l’ occhi.

 

Manna a to patri ca a tia non ti capisciu. 

 

Mannari a fogghiu quintu. 

 

Mannari ppi quarcunu.

 

Mari crispu, ventu friscu. 

 

Mari iancu, sciroccu ‘n campu.

 

Maritati e muli làssali suli. 

 

Marìtati, marìtati ca bbenti, ti levi ‘m pinseri e ti ni menti tanti.

 

Marva ti sarva.

(la malva ti salva)

 

Marzu conza e guasta, nè cuvernu cc’è ca basta. 

 

Marzu e aprili ogni goccia fa ‘m barili.

 

Marzu scaccia la vecchia ‘nta lu iazzu.

 

Marzu spogghia i muntagni di iancu e i vesti di virdi. 

 

Marzu tinci e Aprili dipinci.

 

Masculi e fimmini (se stanno insieme sono) scumunicati, vanu o ‘nfernu carzarati.

 

Mastru e cavaddu cunsumunu ‘na casa.

 

Mastru Puddu, mastru Puddu, quannu manciu non vogghiu a nuddu, quannu terminu di manciari, chiamu a tutti i me cumpari.

 

Matrimoni e viscuvati da lu celu su mannati (o: distinati).

 

Matrimoni di luni va a ruzzuluni, di matti prestu ti spatti. 

 

Matrimonii tardìi, orfani primintìi (prematuri).

 

Medici fuji e sempri ti nn’ arrassa.

(sfuggi e stai lontano dai medici)

 

Medicu cristianu e avvucatu paganu. 

 

Medicu vecchiu e spiziali novu.

 

Megghiu ccu picca godiri ca ccu assai trivuliari.

(Meglio avere poco subito che tanto dopo molte fatiche)

 

Megghiu dari ca disiari. 

 

Megghiu friscu di chiazza ca friscu di sfilazza (fessura).

 

Megghiu la facci ca lu rubbuni.

(Meglio ricevere colpi in faccia che avere strappata la biancheria addosso)

 

Megghiu lu tintu (=cavallo) di bona razza ca lu megghiu di tinta razza.

 

Megghiu mali maritata, ca ‘na monica arraggiata. 

 

Megghiu mmìdia ca pietà.

 

Megghiu murìri ‘ntra li granfii di lu liuni ca sutta a cuda do sceccu.

 

Megghiu ‘na mal’ annata ca ‘na mala vicina. 

 

Megghiu ‘n amicu ‘m piazza, ca cent’unzi ‘na cascia.

 

Megghiu nàsciri patedda ‘nta lu mari, ca sceccu a carricari.

 

Megghiu ‘na vota russicari, ca centu voti ‘ngialliniri.

(Meglio una volta arrossire che impallidire).

 

Megghiu ‘n’ ura gialiniari, ca cent’ anni piniari. 

 

Megghiu ‘n cani amicu, ca ‘n amicu cani.

 

Megghiu ‘n gnornu di liuni ca centu di pecura. 

 

Megghiu ‘n porcu di mari, ca ‘n galantomu di muntagna.

 

Megghiu oggi a cuddura (l’ ovu) ca dumani a vastedda (jaddina).

 

Megghiu pani e sali ccu la paci ca ccu la verra faciani e pirnici.

 

Megghiu pansa a scattiari, ca pitanza a lassari.

(Meglio mangiare tutto)

 

Megghiu perdiri ca straperdiri.

 

Megghiu perdulu ca truvallu. 

 

Megghiu scrusciu di catina ca sonu di campana.

 

Megghiu s’ insigna ccu lu fari ca ccu lu diri. 

 

Megghiu sudari ca tùssiri. 

 

Megghiu unu saziu ca centu diùni.

 

Megghiu u vecchiu (tintu) canusciutu ca u novu a canùsciri. 

 

Mènnula ‘n ciuri porta primavera.

 

Mentiri l’ addauru tra ‘n rocchiu e l’ autru da sasizza (concedersi delle pause).

 

Menti u pani 'e denti, ca a fami si senti. (o Mittennu lu pani a li denti, la fami si risenti).

 

Mentri ca semu Papa papiamu, cu’ sa si n’ autra vota Papa semu? 

 

Mentri chiovi nun sicca nenti.

 

Mentri lu ferru è caudu si stira. 

 

Mentri (avanti) ca u medicu a studia, u malatu si ni va.

 

Mercuri intra e simanata fora.

 

Messina è ‘ngignusa, Palermu pumpusa; Messina la ricca, Palermu la licca (ghiottona).

 

Mettiri a sputazza ‘nto nasu. 

 

Mettiri u carru avanti e voj.

 

Mèttiti ‘n testa lu cappeddu giustu. 

 

Miati l’occhi chi vidunu  a Pasqua. 

 

Miatiddu (beato lui).

 

Mi lassau dittu Cicciu c’abbola: cauci e pugna su li megghiu riala.

 

Militellu, paisi ‘i scunfortu, acqua, ventu e campani a mortu. 

 

Mircanti fallutu è menzu arriccutu.

 

Missa cca mamma nun cecca cumpagna. 

 

Misturi metticcini ‘na visazza, falla comu voj, sempri è cucuzza.

 

Mittirisi a coppula da storta. 

 

Mittirisi a culu a ponti. 

 

Mittirisi ‘n cacaticchiu. 

 

Mittirisi ‘n cattidra.

 

Mittirisi u cori ‘n paci.

 

Mogghi onesta tisoru ca resta, mogghi trista è peju di la pesta.

 

Mori addannatu cu l’ arma non cura.

 

Morti e mala sorti, unni vai ti la porti. 

 

Morti e maritari quantu cchiù tardu poi. 

 

Morti subitania!

 

Mortu ‘n papa si ni fa n’ autru. 

 

Mortu u patrozzu, nun c’ è cchiù figghiozzu.

 

‘M patri crisci (o campa) centu figghi e centu figghi non sanu mmantèniri (o ponu campari)  ‘m patri.

 

‘Mpunirisi i conna di ‘nterra (di l’autri).

 

Muggheri ranni supra a trentina, cappottu novu e mula ca no rena, saluti di l’ omu ca camina.

 

Munti ccu munti non si iunci mai, ma i cristiani si iunciunu sempri.

 

Murriali città senza cunfortu, o chiovi, o tira ventu, o sona a mortu. 

 

 

 

 

N

 

N’aiu fattu tanti prieri e dijuni, ma la me strata è sempre truppicuni.

 

Na iuta e ‘na vinuta. 

 

Na misa e na livata. 

 

N’ abbastunu l’ anni, ci voli u talentu.

 

Na manu lava l’ autra e ccu tutti dui ci si lava a facci. 

 

Na nuci ‘nta ‘n saccu non scrusci.

 

Na rota è sempri stu munnu, cu nata e cu va a funnu. 

 

Navi senza capitànu o funnu va.

 

Na vota ca semu ‘nto (spènniri) ballu ama ballari . 

 

Né cappeddu fa galantomu, né birritta fa viddanu.

 

Né di vènniri né di marti non si vinni né si parti, né si duna iniziu a l'arti.

 

Negghia a Jùdica, acqua ‘nta mànica. 

 

Negghia vascia bon tempu lascia.

 

Nenti fari, ca tuttu (nenti) si sapi.

 

Nesci tu porcu mangiuni (Carnevale), trasi tu sarda salata (Quaresima), veni tu donna disiata (Pasqua)

 

Né tu letu né ju cunsulatu. 

 

Nì cricca fa jaddu, nì tònica parrinu.

 

Nè tonaca fa monucu, nì cricca fa parrinu. 

 

Niuru ccu niuru non tinci.

 

Nivi di marzu non fa jazzu. (non resta per molto tempo ammonticchiata ma squaglia).

 

Ni voi si dici e malati. 

 

Nixi soddu, nixi sintinella.

 

Nobili e ricchi su’ li Missinisi, capi di regnu li Palermitani, cori cuntenti su’ li Catanisi, ricchi di pisci li Cifalutani.

 

‘N’ occhiu non po’ vìdiri all’ àutru.

 

Non c’è luttu (morti) senza risu e non c’è matrimoniu senza chiantu.

 

Non c'è megghiu sarsa (=condimento) di la fami. 

 

Non c’è nenti ppa jatta.

 

Non c'è pisci senza reschi, non c'è meli senza muschi. 

 

Non c’ è sàbbutu senza suli.

 

Non cridiri a lu santu, si nun viri u miraculu. 

 

Non diri unni vai e non fari quantu poi.

 

Non è tuttu oru chiddu ca luci e non è tuttu veru chiddu ca si dici.

 

Non è viddanu cu viddanu nasci, viddanu è cu fa ‘na viddanìa.

 

Non lassari lu picca ppi l’ assai.

 

Non liticari ccu parenti, né ccu ricchi, né ccu pizzenti.

 

Non passari u pisolu ca non arriri.

 

Non pigghiari dinari senza cuntalli, non fari cetti garanzii, n’abballare tutt’a notti, non fujiri nò ccu acqua e nò ccu ventu.

 

Non pigghiari mugghhieri ccu assai doti, picchì metti u diavulu ‘nta cascia,

 

Nò vinniri a sbarazzari, picchì su vinni a sbarazzari tu non pisi e no misuri;u dari senza aviri pocu dura.

 

Non pigghiari  niputi a ddivatu di nanna

(Non sposarti con uno allevato dai nonni perché è viziato)

 

Non servi a carni tutta rassa, mancu però tutta magra ccu l'ossa. 

 

Non sapi caminari e voli cùrriri.

 

Non servi a lu zoppu diri: “Curri” (E’ inutile dire allo zoppo di correre)

 

Non si loda jornu si non scura, pirchì po’ chioviri versu la sira.

 

Non si pigghiunu, si non si rassumigghiunu. 

 

Non sugnu pisci ppi la to paredda.

 

Non stunzuniari u cani ca dormi.

 

Non ti cumanna cu t’ addumanna. 

 

Non ti mettiri ‘nta sti centu missi.

 

Nt’ aprili favi chini, ma si nun veni maggiu nun ni cucini.

 

Nta corda ruppa ruppa ci va ‘nto menzu cu non ci curpa.

 

Nta cursa longa u bon cavaddu (ap)pari.

 

Nta la testa di ‘n maiali c’è cchi pigghiari e c’è cchi lassari, ‘nta la testa di ‘n cunigghiu nenti lassu e nenti pigghiu.

 

Nta lu malatu ca non c’è cura, vacci la sira quannu scura. (così ti puoi trattenere di meno)

 

Nta lu sciumi senza pisci non si jietta rizzagghiu (=rete)

 

Nta lu vìnniri e cumprari nun c’ è amici né cumpari.

 

Nta marzu chiovi, chiovi d’ aprili senza fini, ‘nta maju una sula ppi luvari li risini.

 

Nta marzu mi rifazzu, nt’ aprili mi veni a vidiri, e si non ti talentu, ti vinni i voi e t’ accatti u frumentu.

 

Nta ll’ ortu e u giaridnu stacci cuntinuu. 

 

Nta ‘n muru vasciu si ci appoggiunu tutti.

 

Nta ‘n’ ura Diu lavura. 

 

Nta pignata ca vugghi nun ci ‘ncugnunu muschi.

 

Nta sittèmmiru nun sciaccari (dissodare) e ‘nta ottòviru nun siminari.

 

Nta tavula e 'nto lettu non ci voli rispettu

(non bisogna essere troppo cerimoniosi).

 

Nta terra di l’ orvi mìatu cu avi ‘n occhiu.

 

Ntempu d’ epiremia duttura in alligria. 

 

Ntempu di disgrazii parrini beddi sazii.

 

Nte nozzi di l'avaru troviticci. 

 

Nti la casa di Gesù zoccu trasi nun n’ esci cchiù.

 

Nti ottoviri non ti mettiri, ‘nta maiu non ti luvari.

(Non cambiare gli abiti di stagione).

 

Nto misi di maggiu, mèttiti ‘n casa ligna e furmaggiu. 

 

Nto muru vasciu ognunu ci s’ appòia.

 

Nto primu annu maritatu o malatu o carzaratu. 

 

Nto spiziali nun tastari, nto firraru nun tuccari.

 

Nto vìriri e svìriri. 

 

Ntra cugnati (amici) e tra parenti n’ accattari e nun vinniri nenti.

 

Ntra maritu e ‘ntra mugghieri cu s’ immisca è gran sumeri (asino).

 

Nudda cosa po’ aviri fini furtunata, si di lu Celu nun è guidata.

 

Nuddu bonu si po’ finciri malatu e nuddu malatu si po’ finciri bonu. 

 

Nuddu fa nenti ppi nenti.

 

Nuddu po’ sapiri quantu è amatu, quannu si trova intra filici statu.

 

Nuddu sapi i vai da pignata, sulu a cucchiara ca i rimìna.

 

Nuddu si (ti) pigghia, si nun si rassumigghia. 

 

Non ciù auguru mancu a li cani.

 

Nuddu ti dici làviti a facci ca pari cchiù megghiu di mia.

 

Nuddu ti rapi, sulu cu ti (o, si non) sapi. 

 

Nuddu t’ arrobba, si nuddu ti sapi.

 

Nun accattari casi vicinu cunventi né lochi vicinu a batìi. 

 

Nun aviri abbentu. 

 

Nun aviri né amuri né sapuri.

 

Nun aviri né arti né parti. 

 

Nun aviri né ficutu né vudedda. 

 

Nun aviri Santi ‘m paradisu. 

 

Nun aviri unni vutàrisi.

 

Nun aviri u disiu di donna Giulia, ca quannu avìa carni vulìa càlia.

 

Nun c’è artari senza cruci. 

 

Nun c’ è festa né fistinu, ch’ un c’ è ‘n monacu o ‘n parrinu.

 

Nun c’ è cchiu surdu di cu non voli sentiri. 

 

Nun c’ è mali ‘nto scarsu.

 

Nun c’ è quinta (luna nel 15° giorno) senza sciloccu, nun c’ è fimmina senza nnoccu (fiocco).

 

Nun c’è sciroccu senza iacqua e nun c’è fimmina senza sciacca. 

 

Nun ci si po’ pigghiari copia.

 

Nun dari saziu. 

 

Nun diri a lu to amicu quantu sai, pensa s’ un jornu ppi nnimicu l’ ai.

 

Nun essiri cosa. 

 

Nun è poviru cu’ havi quantu ci basta. 

 

Nun è tuttu oru chiddu ca luci.

 

Nun facennu nenti ‘nt’ aprile, leva a mànnira ccu tuttu l’ ovili.

 

Nun lassari lu picca ppi l’ assai, ca fossi l’ unu e l’ autru pirdirai.

 

Nun ludari la jurnata, si nun scura la sirata.

 

Nun manca a li vecchi cchi cuntari, quannu stanu a lu suli o o fuculari.

 

Nun mettiri lu carru davanti a li voji. 

 

Nun mettiri l’ isca vicinu lu focu. 

 

Nun mi po’ paci.

 

Nun mi tuccati ca mi scozzulu. 

 

Nun n’ aviri cchi ni fari. 

 

Nun avi(ri) figghi e a chiànciri niputi.

 

Nun ni voli mancu a broru. 

 

Nun  sempri riri a mugghieri do latru. 

 

Nun sapìrisi sèntiri.

 

Nun sintirici di st’ aricchi. 

 

Nun sintìrisi tantu cattolicu (beni)

 

Nun ti n’ incaricari.

 

Nun tèniri amicizia ccu li sbirri, ca cci perdi lu vinu e li sicarri (sigari)

 

Nun tràsiri cani d’ intra, ca ti portunu l’ ossa fora.

 

Nun vaia scàusu cu simina spini, ca poi si punci a la diminticata.

 

Nun veni jornu ca nun veni sira. 

 

N’ ura di spaventu, mill’ anni di turmentu.

 

Nuttata persa e figghia fimmina. 

 

‘Nvanu grida cu a ‘n surdu chiama. 

 

 

 

 

O

 

Occhi a pampinedda (di pirtusu).

 

Occhiu non vidi, cori non doli (o, cridi). 

 

O duna i cianchi!

 

Ogghiu cumuni sana ogni duluri. 

 

Ogghiu di ‘n summa, vinu di ‘mmenzu, meli di ‘n funnu (=è il migliore).

 

Oggi a mia dumani a tia, semu tutti ‘n cumpagnia.

 

Ogni acidduzzu canta ‘nto so nidu. 

 

Ogni acqua leva siti. 

 

Ogni arti duna pani. 

 

Ogni artari ci avi a so cruci.

 

Ogni cosa ca si perdi, si disia. 

 

Ogni cosa ccu (a) so tempu. 

 

Ogni disideriu veni ha fini.

 

Ogni ficateddu di musca è sustanza.

 

Ogni focu forti cìnniri addiventa.

 

Ogni jaddu è o so puddàru.

 

Ogni lassata è pirduta. 

 

Ogni lignu avi (fa) u so fumu.

 

Ogni mali non veni ppi nòciri. 

 

Ogni ‘mpidimentu veni (è, o, servi) ppi giuvamentu.

 

Ogni nasu sta beni a so facci. 

 

Ogni natu è distinatu.

(Ogni uomo ha la sua sorte) 

 

Ogni omu avi u so’ difettu.

 

Ogni principiu è forti, ogni disideriu veni a fini. 

 

Ogni porta avi li so’ càncari (cardini) (a so chiavi).

 

Ogni prufeta dici la so cosa. 

 

Ogni prumissa è ‘n debitu e si duna, miatu cu l’ attenni (mantiene) la

parola.

 

Ogni rua (ruga) un’ unza di giudiziu. 

 

Ogni santu avi i so divoti.

 

Ogni scabbagghièddu a so matri ci pari beddu. 

 

Ogni sciuri è signu d’ amuri.

 

Ogni scupa nova fa scrusciu. 

 

Ogni stizza fa acqua. 

 

Ogni testa (è) ‘n tribunali. (Ognuno la pensa in modo diverso).

 

Ognunu avi a so cruci. 

 

Ognunu avi i so guai, cu cchiù picca e cu cchiù assai.

 

Ognunu avi u so chiovu, cu ll’ avi vecchiu e cu ll’ avi novu. 

 

Ognunu di l’arti so ni campa scarsu.

 

Ommini a l’ ante e fimmini o suli, diminiscànsa e libbèra u Signuri.

 

Omu a cavaddu sipurtura aperta. 

 

Omu ca ‘n faccia non teni culuri, o è birbanti o è tradituri.

 

Omu ginirusu sta sempri dinarusu. 

 

O  peggiu non c’è fini. 

 

O piaciri nun c’ è prezzu.

 

O pigghiari non c'è malizia. 

 

Ora ca ‘ngranaru li fasoli, non mi cuccu cchiù mottu di fami.

 

O ti manci sta minestra, o ti jetti da finestra.

 

Ottobri voli sìmina e vinnìgna, scegghi li jorna e gràttiti la tigna.

 

 

 

 

P

 

Pacenzia cci voli a li burraschi, nun si mancia meli senza muschi.

 

Pagghiàru di prima cappa (copertura), amara cu ci ‘ncappa.

 

Pala e fruccùni nun senti ragiuni. 

 

Palermitanu: cauru di testa e lestu di manu.

 

Palermu è omu dabbèni, cu’ va va e cu’ veni veni.

 

Palumma palummèdda ca du pizzu pari bedda.

 

Pampinèdda di ruvettu, tu ti cucchi e ju m’ assèttu.

 

Pani ccu pani fa zuppa. 

 

Pani di ‘ngnornu, vinu di ‘n annu.

 

Pani duru e cuteddu ca non tagghia.

(Spesso ad una difficoltà se ne aggiunge un'altra).

 

Pani friscu e vinu vecchiu. 

 

Pani e alivi mai saturu ti vidi.

 

Pani e frummaggiu né prudu né dammaggiu (né pro né contro)

 

Pani e sacramentu cci nn’ è ogni cumventu.

 

Pani e vinu (ti) rinforza u schinu.  

 

Pani schittu cala rittu. 

 

Pansa china voli riposu. 

 

Pansa cuntenti cori clementi, pansa diuna nenti pirduna. 

 

Pansa e prisenza.

 

Parìri e nun èssiri è comu lu filari e nun tèssiri. 

 

Pàriri comu i cani cche jatti. 

 

Pari ca stai facennu ‘n ovu a du russi.

 

Parra picca e senti assai. 

 

Parrari ammatula (cco muru). 

 

Parrari comu ‘n libru stampatu.

 

Parrari cu a lingua di fora. 

 

Parrari ccu tischi toschi. 

 

Parrari è ‘mpeiu leggiu. (compito facile)

 

Parrari quantu ‘n gnùrici pòviru. 

 

Partinicu bon paisi, bonu vinu e pochi spisi.

 

Pasqua ammarzata, o è guerra o mala annata.

(Quando la Pasqua capita a marzo è di cattivo augurio).

 

Passari ‘n cavalleria. 

 

Passata la festa, gabbatu lu Santu. (o Passatu lu scantu, scurdatu lu Santu).

 

Passarici u pitittu. 

 

Passu arrubbàtu pàssici sicuru.

 

Paturnisi unu ogni paisi e si non ci ni fussi megghiu fussi. 

 

Peddi ppi peddi, megghiu a to ca’ a mia.

 

Pensa la cosa prima ca la fai, ca (la cosa) dopu pinsata (prima) è bedda assai.

 

Pensa, tadduni (=vilucchio), quann’ eri sarmentu. 

 

Perdiri u lumi di l’ occhi.

 

Pessica, ficu e muluni sunu frutta di stagiuni. (non si trovano tutto l'anno)

 

Petra ca non fa lippu, u sciumi si la tira.

 

Petra tirata e parola ditta nun ponu tunnari arreri.

 

Pezzu di lana canciu, chiddu ca vuscu mi manciu. 

 

Piacìu a cu appi di piàciri.

 

Picca e nenti su parenti. 

 

Piccatu vecchiu, sintenza nova. 

 

Picciarisi a testa.

 

Picculu sdegnu rumpi granni amuri.

 

Pigghiari a spruvvista. 

 

Pigghiari di supra. 

 

Pigghiari l’ asu 

 

Pigghiari ‘n ternu.

 

Pigghiari ‘nto battìsimu. 

 

Pigghiari pedi. 

 

Pigghiari u focu che manu di l’ autri. 

 

Pigghiàrisi  jatti a pittinari.

 

Pinseri di cent’ anni e sirviziu di ‘n minutu. 

 

Pittìnari a lu tignusu.

 

Pira jinchitinni a pitturina, prunu mancini unu. 

 

Pisciari fora do rinali. 

 

Pistari l’ acqua ‘nto murtaru.

 

Pirsona trista, numinata è vista

 

(Un cattivo soggetto arriva subito dopo il parlarne)

 

Poviru e pazzu cu fa lu jadduzzu. 

 

Punciri u sceccu nta muntata. 

 

Purtari a bannera.

 

Ppa’ Cannalora (2 febbraio) s’un ci nivica né chiova a ‘nvirnata è nisciuta fora, si cci nivica o cci chiova quaranta jiorna cci nn’è ancora. (u ‘mvernu è fora, ma si chiovi o simulina cci n’è ancora ‘na quarantina)

 

Pp’ amuri do figghiolu a matri s’ ammucca l’ ovu.

 

Ppa Nunziata (25 marzo) a nucidda è ‘mpagghiarata (pieno di foglie).

 

Ppi campaniari i campani nichi, prima anu (=devono) a campaniari chiddi ranni.

 

Ppi canusciri ‘n amicu riali, si cci havi a manciari ‘na sarma di sali.

 

Ppi cosi duci c'è sempri 'n postu 'nta pansa. 

 

Ppi cu avi paura, è inutili l’ armatura.

 

Ppi la Strina ‘n passu di iaddina, ppi San Mauru ‘n passu di tauru.

 

Ppi li fimmini e lu vinu si va a ‘n malu distinu (l’ omu perdi u giudiziu).

 

Ppi l’ occhiu do patruni, s’ arrispetta u cani.

 

Ppi Morti a nivi arreri i porti.

 

Ppi nenti mancu u cani movi a cuda. 

 

Ppi ‘n mònucu non si peddi ‘n cunventu.

 

Ppi San Franciscu (4 ottobre) nesci u cauru e trasi u friscu.

 

Ppi San Martinu (11 novembre) u frumentu megghiu suttèrra ca o mulinu.

 

Ppi San Mastianu (=Sebastiano 20 gennaio) maschiri ‘n chianu (comincia il Carnevale).

 

Ppi San Mauru ('na) gran friddura, ppi San Larenzu ('na) gran calura, l'una e l'autra picca dura.

 

Ppi San Micheli (29 settembre) a racina è comu u meli.

 

Ppi San Micheli e santa Catarina (30 ottobre) pigghia a coffa e vò simina.

 

Ppi San Nicola (6 dicembre) a nivi supra i pisòla. 

 

Ppi Santa Catarina (25 novembre) a isterna sa trova china.

 

Ppi Santa Chiara (12 agosto) ogni stizza (di pioggia) ‘na quartara (di vino).

 

Ppi Santa Lucia la cchiù longa nuttata (o, u iornu cchiù curtu) ca ci sia.

 

Ppi Sant’ Antoni maschiri e soni (S. Antonio 17 gennaio si avvicina il Carnevale)

 

Ppi Santu Nicola (6 dicembre) vacchi dintra e porci fora.

 

Ppi San Vrasi (= S.Biagio 3 febbraio) tannicchia di suli trasi. 

 

Ppi tutti i Santi u friddu ( o a nivi) canti canti.

 

Porci e figghioli, comu (l’) insigni (l)i trovi. 

 

Predichi e lattuchi, dopu Pasqua su finuti.

 

Prima a Sant’Aita sa rubaru e poi ci ficiru i potti ‘i ferru. 

 

Prima ca u parenti arriva, u vicinu è già intra.

 

Prima ri Natali né friddu né fami, dopu Natali u friddu e a fami.

 

Prima s’ accattau a zotta e poi u cavaddu. 

 

Privazioni fa pitittu e fa duci u pani schittu.

 

Pruvulazzu (=di neve) di jnnaru carica lu sularu.

 

Puddicini di jinnaru jincunu lu puddaru, puddicini agustini jincunu li cufini.

 

Puta a la luna di jinnaru, si vò jìnchiri la vutti. 

 

Puta a gennaiu, zappa a fibbraio.

 

Puta di marzu, inchi lu vuttazzu. Ma la vigna sicca, lu pazzu s’addicca.

 

Putia vecchia n’ avi bisognu di frasca. 

 

Putiara bedda, cuntu caru.

 

 

 

 

Q

 

Quannu a caccia nun ti dici, vottinni a cacciari babbaluci

(Quando la caccia non è favorevole, cerca lumache)

 

Quannu a campana sona, sona ppi tutti. 

 

Quannu a cosa si matura casca sula.

 

Quannu a donna avi diciott’ anni, sicci rapunu i potti a tutti i banni.

 

Quannu a jatta non (po’) arriva(ri) o prumuni (lardu), dici ca feti (fuh, chi fetu ca fa!)

 

Quannu a jatta si lava a facci, signu c’ av’ a chioviri. 

 

Quannu a jatta trippìa, malu tempu.

 

Quannu a luna è pallita chiovi, quannu è russa fa ventu e quannu è chiara fa sirinità.

 

Quannu a mugghieri è ‘na capurala, intra ‘na casa picca si sciala.

 

Quannu amuri è capitanu, a muntagna pari ‘n chianu. 

 

Quannu a siccu e quannu a saccu.

 

Quannu a tavula è stisa, cu non mancia perdi a spisa.

 

Quannu canta lu jaddu fora l’ ura, a canciari lu tempu n’ addimura (indugia).

 

Quannu c’ è scarsizza, si usa la saggizza. 

 

Quannu ci su(nu) timpesti, cu si spogghia e cu si vesti.

 

Quannu chiovi di matina, pigghia l’aratu e v’a simìna; quannu chiovi di vespiru e notti, vo’ mèttiti li botti (stivali)

 

Quannu chiovi ppi san Fulippu (26 maggio), u poviru nun avi bisognu do’ riccu.

 

Quannu cumincia a vita, nasci a morti. 

 

Quannu Diu ti voli aiutari, sinu a la casa  ti veni a truvari.

 

Quannu è cuntinua la stizzera, junci a picciàri la petra cchiù dura. (la goccia buca la pietra)

 

Quannu è scuru tutti i jatti parunu niuri.

 

Quannu fa bonu ppi Santa Catarina (30 ottobre), fa bonu ppi Santa Barbara (4 dicembre).

 

Quannu hai ‘n mali, mettilu a porta (o a finestra, o ‘n chianu) (affinché qualcuno ti possa consigliare).

 

Quannu l’ acidduzzi nun fanu dannu, vò dire (è signu) ca cuntrariu avisti l’ annu.

 

Quannu l’ aliva sboccia ‘nt’ aprili, si cogghi ccu lu varrili, quannu sboccia ‘nta giugnu, si cogghi ccu lu pugnu.

 

Quannu la morti è vicina, nun vali né medicu né medicina. 

 

Quannu l’ amuri voli trova locu.

 

Quannu la spica pinnulia (pende) di latu, lu patruni la varda cunsulatu (perché è piena).

 

Quannu la viti chianci, lu patruni ridi. Ma si s’addìcca, la vigna sicca.

 

Quannu li roi (=gru) passunu a fileri, a mala attimpata (n)’un po’ mancari.

 

Quannu l’ ossu è ‘mpedi, a carni va e veni

(il peso si perde e si riacquista).

 

Quannu lu mali è ‘nvicchiutu, mancu Ippocrati cci po’ dari aiutu.

 

Quannu lu mari è ‘n timpesta, si viri lu bonu marinaru.

 

Quannu lu pèssicu sciurisci e si matura, lu jornu ccu la notti si misura.

 

Quannu lu piru è chiumputu (maturu), casca sulu.

 

Quannu lu zitu e la zita si vonnu, li parenti accurdari a forza s’ hannu.

 

Quannu (o, unni) maggiuri c'è, minuri cessa, dissu lu puddicinu 'nta la nassa.

 

Quannu mai si ‘ntisi, viddanu gentili e marinaru curtisi? 

 

Quannu mai u porcu arrifiutari a ghianna?

 

Quannu maiu è urtulanu, assai pagghia e picca granu. 

 

Quannu manca u jattu i suggi abballunu.

 

Quannu manci chiuri a potta, e quannu parri votati arreri. 

 

Quannu ‘na cosa a sanu cchiu di dui, a sanu tutti.

 

Quannu nni guverna lu punenti, frummentu e racina nun ni ‘ngrana nenti.

Quannu passa la roi (gru), punci lu voi

(affrettati a terminare la semina per la pioggia vicina).

 

Quannu ppi tanta scarsizza di lazzu, quannu ppi tanta funnizza di puzzu.

 

Quannu si ‘n tempu di pruspiritati, timi l’ avvirsitati. 

 

Quannu si va circannu si ritrova.

 

Quannu sittembri nona (?), è annata bona. 

 

Quannu si voli sèrviri l’ amicu, si lassa jiri la robba a lu focu.

 

Quannu stranutunu i fimmini, si ci scupittati.

 

Quannu (tu) vidi ca lu passu è malu, pìgghialu ppi la rètina (redini) lu mulu

.

Quannu ti mancia la panza o la carina, nuddu ti ratta si non la to manu.

 

Quannu ti cridi d’ aviri ventu ‘n poppa, tannu ti trovi la varva di stuppa.

 

Quannu ti vò fari gabbu di ‘nu stortu, bisogna ca tu fussi rittu.

 

Quannu u sceccu arragghia o voli oriu o voli pagghia. 

 

Quannu u diavulu t’ accarizza, vò diri ca voli l’ anima.

 

Quannu u jattu nun c’è u (i) suggi trippa (abballunu).

 

Quannu u nicu si metti co’ ranni, a mali banni i vèttuli appènni.

 

Quannu u pessicu sciurisci e matura, a notti cco jornu si misura.

(In primavera la notte dura uguale al giorno)

 

Quannu u poviru duna o riccu, u diavulu si metti a ridiri.

 

Quannu u tempu si muta, a vestia stranuta (l’animale starnutisce).

 

Quannu u to diavulu nasciu, u miu jeva già a scola. 

 

Quannu u viddanu fa festa, si menti i stuvali ‘n testa.

 

Quannu u voi è a lu maceddu, tutti currunu ccu cuteddu.

 

Quannu vai a pècuri e t’ arrinesci, pigghia la rossa ca la nica crisci.

 

Quannu vidi cchiù cani supra ‘n ossu, la megghiu cosa è faritilla arrassu (andare lontano)

 

Quannu veni da (è libira a) muntagna, pigghia a zappa (u saccu) e vò vadàgna, quannu veni da marina, pigghia u saccu e vò macina. 

 

Quannu vinciri non poi, cerca la paci. 

 

Quanti amici si pèrdunu, tanti scaluna si scìnnunu.

 

Quantu dura a nivi marzola, dura a paci da sòggira cca nora.

 

Quantu vali ‘n coppu d’acqua ‘nta maju e ‘nt’aprili, non ci vali ‘n cori di ‘na donna vili (carru cu tutti li veli).

 

Quantu vali l’anuri di la frunti, nun vali Palermu livànnu li Santi.

 

Quantu vali ‘na caiorda pinsirita, non vali ‘na massara spinsirata.

 

Quantu va’ (vale) ‘na missa ‘n vita, nun ci valunu centu dopu ‘a morti.

 

Quatru aduratu tènilu sarvatu.

 

Quattru uri (dormono) li Santi, sei li sturènti, setti li cumùni (tutti) e novi li putruni (poltroni).

 

 

 

R

 

Raccumannaricci a pecura o lupu. 

 

Ràdiri e pàtiri (Voli èssiri radutu e pavatu).

 

Raggiunari a tri tubi comu u vapuri di Napuli. 

 

Ranni ‘na vota e carusu du voti.

 

Rapi l’ occhi e l’ aricchi a li cuntràtti, cà fanu assai li circustànzi addùtti.

 

Riccu d’ amici, poviru di guai. 

 

Riccu di dinari, poviru di cori. 

 

Riccu sapìri non cecca dinàri.

 

Ricogghi bonu cu bonu simina.

 

Ricotta e meli màncini vulinteri. 

 

Ricotta di capra e frummaggiu di pècura.

 

Ringraziamu a Diu di chiddu ca ni duna e a lu guvèrnu di chiddu ca ni leva.

 

Riposu e ristoru su megghiu di l’ oru. 

 

Risinu non inchi isterna. 

 

Rispetta lu cani ppì facci di lu patruni.

 

Ristari ccu l’ occhi chini e i manu vacanti. 

 

Ristari a vintitrì uri e tri quarti (‘nta l’ aria).

 

Risu mi calu e non mi isu. 

 

Risu senza ragiuni o di pazzu o di minchiuni (idiota).

 

Rizzi, pateddi e granci tantu spenni (o, assai e nenti) e picca manci.

 

Robba arrubbàta non avi furtùna. 

 

Robba mia preggia mia.

 

Robba pe dinari Diu li voli dari. 

 

Robba vista è accattata.

 

Robunu i muli e vanu circannu i capistri. 

 

Roma non si fabbricau tutta nta ‘n gnornu.

 

Ruggia (arrugginisce) lu ferru si non si travagghia.

 

 

 

S

 

Saccu leggiu non sta addìtta. (o, Saccu vacanti non po’ stari a l’ additta).

 

S’ hai ‘n mali, mèntulu ‘n chiazza.

(Dillo a tutti per un eventuale consiglio)

 

S’anu a vasari i manu a ccu ci l’avi tagghiati.

(Si devono baciare le mani a chi ha lavorato tanto)

 

San Franciscu, pani caudu e vinu friscu. 

 

San Giuvanni non voli ‘ngànni.

 

San Gnuseppi ammenzu a fudda pessi a burrìtta. 

 

San Gnuseppi prima pinsau a so varba.

 

Sanità senza dinari è menza malatia.

 

Sant’Antoniu (11 gennaio) la gran friddùra, San Larenzu la gran calura, l’una e l’autra pocu dura.

 

San Tumasi tannu critti, quannu vitti e tuccau cu li manu.

 

Santu Spiridiuni fa li razii  a l’ammucciuni. 

(S. Spiridione fa le grazie di nascosto).

 

Sapi cchiù di lu medicu saputu lu malatu patutu.

 

Sapi cchiù 'n pazzu ‘n casa so, ca 'n dottu (o saviu) 'n casa d'autru.

 

Sapi sulu cumannari cu’ sa chiddu ca cumanna.

 

S’ a putari vai ad aprili, non di vinu ma d’acqua jinchirai lu to varrili.

 

Sarva (ca servi) a pezza, ppi quannu veni u purtusu. 

 

Sarva ‘nta màira, mèttici u frummentu.

 

Sasizza di Mazzarinu, càlia di Cartagiruni e pasta di Vizzini.

 

Sbirri e spiuni morunu gnuni gnuni. (senza che nessuno li aiuti).

 

Scanciari lu chiummu ccu l’ oru. 

 

Scansa cu varda ‘n terra o di traversu.

 

Scansiti juncu ca passa a china. 

 

Scappi rozzi e ciriveddu finu.

 

Scecchi, fimmini e voi, nun t‘ alluntanari di li toi. 

 

Scecchi (‘mbriachi) e picciriddi Diu li aiuta.

 

Sciami di marzu, bon meli ti fazzu. 

 

Scipparicci a testa comu e masculini. 

 

Scippariccilli di l’ ugna.

 

Sciroccu chiaru e tramuntana scura, mettiti ‘n mari senza paura. 

(Se il cielo è chiaro a sud e nero a nord…)

 

Sciumi ca duna a tanti vadduna, non fa mai ‘n sciumi currenti.

 

Scumatura a San Micheli (=erba in germoglio il 29 settembre), a pecura ‘nsicchisci ppi Natali.

 

Scupetta ca nun spara a primu corpu, jettila. 

 

Scusa nun richiesta è accusa manifesta.

 

Secunnu la vutti nesci lu vinu. 

 

Secunnu pavaziu sirviziu. 

 

Secunnu u munti si jetta a nivi.

 

Sécuta ca vinci. 

 

Sempri stenta cu’ mai si cuntenta.

 

Semu tutti di ‘n ventri, ma non semu tutti ‘na menti. 

 

Senza amuri né sapuri.

 

Senza dinari non si canta Missa e senza stola (parrinu) non si cunfessa (e mancu martoriu si sona) (e non si sonunu i campani). 

 

Senza ferri non si po’ fari quasetta e senza focu non si friunu l’ ova.

 

Settemmiru è lu stari ‘nta li vigni /ccu ‘nzolia, muscatedda e frutti magni./ Su fatti li prugni e su fatti li pigni,/ nuci, nuciddi, ‘nzalori e castagni.

 

Settemmiru ‘nclementi, picca vinu o nenti.

 

Sgavita la issara (=borsa) quannu è china, ca quannu è leggia si sgavìta da sula.

 

Si a ogni cani c’ abbaia ci jetti ‘na petra, non ta restunu cchiù vrazza.

 

Si a ragiuni cca forza cuntrasta, a forza vinci e a ragiuni non basta.

 

Si campu t’ allampu, si moru ti pirdunu.

 

Si Catania avissi u portu, Palermu saria mortu. 

 

Sicca la stati chiuvusu lu ‘mmernu.

 

Sicuru simìna li favi e lu linu, quann’ hai ancora lu parmentu chinu (durante la pigiatura dell’ uva).

 

Siddu duni a tò robba senza pignu, mostri sicuru avìri pocu ‘ncegnu.

 

Siddu i fausi èrunu boni, si pristàunu u maritu e a mugghieri.

 

Si duni esempiu, lu nascenti ‘mpara. 

 

Si fa sempri chiddu ca si po’.

 

Si fai beni a lu riccu n’ atteni nenti, si ci fai ‘n tortu si vennica all’ istanti.

 

Si frivaru nun frivia, marzu erburia.

 

Sìggiri prestamenti, pavari tardamenti, cu’ sa quarchi accidenti, nun si ni pava nenti.

 

Signuri si ci nasci, non ci s’ addiventa.

 

Sigreti a to mugghieri nun cuntari, casi ccu preuli n’ adduari (con pergolati che facilitino i ladri non prendere in affitto), cumpari sbirri nun pigghiari.

 

Si i cumprimenti di l’ annu tu voi pigghiari, di Santa Barbara a’ ccuminciari.

 

Si jnnaru non jannaria, frivaru malu pensa. 

 

Si la dota nun l’ appoja, nun la voli mancu u boia.

 

Si l’ alivuzza sbuccia ‘nt’ aprili, basta ppi cògghila ccu li varrili, s’ a maiu affacciunu li buttunedda, basta ppi jìnchiri ‘na misuredda, ma si poi tardanu ppì sin’ a giugnu, jirai cugghiennula a pugnu a pugnu.

 

Si lassi a cascia (o casa) aperta, macari ‘n santu pecca.

 

Si lu giuvini vulissi e lu vecchiu putissi, nun ci saria cosa ca nun si facissi.

 

Si mancia pi campari, non si campa pi manciari. 

 

Si marzu nun marzia, giugnu pinìa.

 

Si Missina avissi jardini, Palermu fora casalini (catapecchie).

 

S’ impara e si dici chiddu ca si senti. 

 

Si non fussi, non si dicissi.

 

Si non venunu li Morti, non caminunu li vivi. 

(i genitori non vanno a comprare i giocattoli per i bambini).

 

Si non ci piaci, ci sunamu chidda di Jaci. 

 

Si nun si re nun fari liggi novi, lassa lu munnu comu lu trovi.

 

Si peju non c’ è, chistu è nenti. 

 

Si pigghia, pigghia, si non pigghia, a gloria da za Cicca. 

 

Si po’ fari stari soda a virità, ma no u rimorsu. 

 

Sirviziu fattu mircedi aspetta.

 

Si sapi unni si nasci e non si sapi unni si mori. 

 

Si sapevu: non si ci po’ arrivari.

 

Si scurdau la Vammaria cu tuttu lu Patrinu (Pater Noster) (Si è dimenticato della religione).

 

Si si metti (prende il sopravvento) a tramuntana, appizza (comincia) a chioviri ppì ‘na simana.

 

Si t’ abbasta l’ arma. 

 

Si ti scantasti, piscia ‘n capu a scupa. 

 

Si vardau do pisciatu e cascau ‘nto cacatu.

 

Si vasa u figghiu murvusu ppa a matri aviri u cori cchiù amurusu.

 

Si vasunu manu ca si miritassiru essiri tagghiati. 

 

Si vinniu a vigna pp’ accattarisi u parmentu.

 

Si vo' campari assai, fatti 'na suppitedda ora e n' autra poi.

 

Si vo’ campari cuntentu, varda avanti e non vardari arreri.

 

Si vo’ campari l’ anni di la cucca, sfarda stivali assai, linzola picca.

 

Si vò ca to mugghieri nun t’ arruvina, non curari li smorfi quannu è prena. (voglie quando è incinta)

 

Si vo’ mugghieri anurata, pigghia(til)la orva e sciancata.

 

Si vo’ prestu ‘mpuviriri, manna all’ omini e non ci jiri.

 

Si vo’ sapiri s’unu avi dinari, osservalu a la varva e a li quasari (scarpe).

 

Si vo’ stari allegru ‘n gnornu, fatti a varva, / si vo’ stari allegru ‘n misi,

maritati, / si vo stari allegru ‘n annu scanna u maiali.

 

Si vò vidiri ’n omu sanizzu, dopu ca mancia s’ arriposa ‘m pezzu.

 

Si vò vìdiri ’n omu minchiuni, quannu a mugghieri ci teni u cuttuni.

 

Si voj campari ‘m paci, senti, ascuta e taci.

 

Si voj chi nuddu d’in postu ti scugni, nun dimustrari mai ca tu ti spagni.

 

Si voj mangiari pani duci, mangia pani, ficu e nuci.

 

Si voj pruvari li peni di lu ‘nfernu, nvernu a Missina e la stati a Palermu.

 

Si vuliti viviri gustusu, ovu di tunnu e carduni spinusu. 

 

Spara a cu visti e ‘nserta a cu non visti.

 

Spissu cu cerca meli, capita feli. 

 

Stari ccu du pedi ‘nta ‘na scarpa. 

 

Stari additta ppì scummissa.

 

Stari ccu tri parmi di capizzu àutu. 

 

Starisinni cche manu a mascedda.

 

Stassi a l’asinu a jri a lu mulinu, nun si manciria pani. 

(Se fosse per l’asino,  che non vuole lavorare, non ci sarebbe pane).

 

Statti beni e lamentati. 

 

Stenni u pedi ppi quantu u teni. ( fino a quando lo puoi tenere controllato)

 

Stomacu chinu non cridi o vacanti. 

 

Stuccàrisi u coddu. 

 

Stu sciuri c’è.

 

Stuppa mi dasti e stuppa ti filai, tu mi tingisti e iu t’anniricai. 

(Imbrogliare dopo essere stato imbrogliato)

 

Su cchiòssai i vuci ca i nuci.

 

Sucàrisi l’ ogghiu ccu tutta a micciusa. 

 

Sugnu di Milazzu, comu vidu fari accussì fazzu.

 

Suli cauru ccu assai ventu, vaju a casa e sugnu cuntentu.

 

Suli di vitru e aria di fissura portanu l’omu a sipultura.

 

Sulità, santità, pani schittu e libertà, ‘na coscia ccà e una ddà.

 

Sulu a morti non c'è riparu. 

 

Supputtàmu cu amuri u vulìri do Signuri.

 

Supra muzzucuni di cani mettici pilu. 

 

Supra u bruciatu non ci po’ cchiù focu.

 

Su Signuri non senti l’angilu cantannu, comu po sèntiri u sceccu ragghiannu?

 

Sutt’ acqua fami e sutta nivi pani. 

 

Susìrisi cca coppula d’ a storta (=Alzarsi nervosi)

 

Sutta u parmu nun chiovi mai.

 

 

 

 

T

 

Talìa cu sugnu e nò chiddu ca jera. 

 

Talia luntanu ca vidi vicinu. 

 

Talìa ‘nterra e cunta li stiddi.

 

Talìa sempri cu ti sta d’ arredu. 

 

Talìjti sempri di cu ti fa vanti.

 

Tannu crjiu a lu tronu, quannu vjiu lu lampu.

 

Tannu è vera stasciuni, quannu ppi Natali u suli e ppi Pasqua u tizzuni.

 

Tanti testi, tanti mazzi.

(Ogni persona ha un parere diverso) 

 

Tanti acchètti e tanti buttuna.

 

Tantu dissi ca a fici. 

 

Tantu mi dàsturu e tantu vi sonu.

(Tanto mi avete pagato e tanto lavoro).

 

Tantu truniau ca chioppi. 

 

Tantu va a quartara all’ acqua (finu) ca si rumpi o si sciacca.

 

Tardu arruvatu, mali alluggiatu. 

 

Tardi vinutu ppì nenti è tinutu.

 

T'arrobba sulu cu ti sapi.

(Viene a rubare a casa tua solo chi sa che trova qualcosa di prezioso).

 

T’ a siccari a rarica da lingua. 

 

Tèniri a marteddu. 

 

Tèniri l’ occhi aperti. 

 

Tèniri ppì ‘n filu di capiddu.

 

Terra niura duna bonu pani, terra ianca prestu stanca. (produce meno perché sfruttata)

 

Terra ppi quantu ni vidi e casa ppi quantu ci stai.

(Anticamente la ricchezza era data dai terreni).

 

Terra terra comu i varchi di Cifalù. 

 

Testa ca nun parra, si chiama cucuzza.

 

Timpirateddu t’ a viviri u vinu, ca ti manteni u stomacu ‘n tonu. 

 

Tinta a pecura ca ddari a lana. 

 

Tinta dda casa ca n’ havi guvernu. 

 

Tinta dda robba ca veni vinnuta.

 

Tintu cu metti la nivi a lu spitu, squagghia la nivi e lu focu s’astuta. 

 

Tintu dd’ omu ca sapi quannu tira.

 

Tintu l’ omu ca casca e chiama aiutu, tintu cu di la donna sta fidatu, tintu cu cianci li beni pirduti, tintu cu ama ‘n cori ‘ngratu e tintu l’ omu ca è disiridatu.

 

Tintu sonnu, bonu (malu) jornu

(Il sogno cattivo non sempre si avvera).

 

Ti po’ mettiri che minni i fora, ca a mia n’ ammarrùssica a mascedda.

 

Tira cchiù ‘n pilu di fimmina ca ‘n cavu d’azzaru. (o, ca na parigghia di voi). 

 

Tirari braci a lu so cudduruni.

 

Tira la sorti finu a la morti. 

 

Tra maritati non fari u pacieri.

(Tra moglie e marito non mettere il dito)

 

Tra maritu e mugghieri nò manu e nò peri.

 

Tra matri e figghiu nun dari cunsigghiu. 

 

Tra soru e frati non v’ intricati.

 

Tramuntana t’ arrifridda ma ti sana.

 

Trapani russi curaddi, ‘nto Munti (Monte San Giuliano) li picciotti beddi.

 

Trasi giugnu e trasi di notti e tutti li travagghi trova fatti.

 

 

Travagghiaturi pricchiu non fu mai riccu.

Travagghiu di vinnigna, ti ‘nsigna, ti sgrigna, t’alligna e ti spigna.

 

Tri cosi u Signuri non potti aggiustari: cucuzzi, citriola e testa di viddani.

 

Tri pila avi u me porcu, u me porcu avi tri pila.

(Ripetere sempre le stesse cose)

 

Trìspiti di ferru su dinari. 

 

Tri sunu li boni vuccuna: ficu, pèrsica e muluna.

 

Tri sunu li putenti: u Papa, u re e cu nun avi (o = pusseri) nenti.

 

Tristu cu non mancia cassàti a matìna di Pasqua.

(Solo i poveri non mangiano dolci per Pasqua)

 

Triulu ‘nsigna a chiànciri.

(Nella necessità si impara) 

 

Troppa cunfirenza rumpi a crirenza.

 

Troppu bonu vo’ diri minchiuni. 

 

Troppu manciari non fa ripusari. 

 

Troppu parrari, sicuru sbagghiàri.

 

Truvari a ‘Merica. 

 

Tuccari u pusu a quarcunu. 

 

Tutta a scerra è ppi la cutra. (Tutti i bisticci sono per l’eredità)

 

Tutti i cunsigghi pigghili (ascoltali), ma u to non lu lassàri. 

 

Tutti i  vai d’ a pignàta i sapi a cucchiara ca rimìna

 

Tutti i strati portunu a marina. 

 

Tutti li sciumi sboccunu a mari. 

 

Tutti li spichi nun vannu a timogna.

 

Tuttu bonu e binidittu. 

 

Tuttu fa brodu. 

 

Tuttu u munnu è (‘m) paisi.

 

 

 

 

U

 

 

U abbu arriva e astimi no.

(La presa in giro ricade su se stessi, la maledizione non colpisce l’altro)

 

U addiccu e u disdiccu sunu causa di quistioni.

 

U babbu unni va e u cunnutu o so paisi  (è conosciuto tale).

 

U beni nun si canusci si non si perdi. 

 

U bicchieri ci dissi a cannata: “Facciuzza c’ un’ è vista è disiata”:

 

U bonu jaddu canta a tutti banni. 

 

U bonu vinu finu a fezza 

 

U bon tempu si viri a matina.

 

Ucca ca non parra si chiama cucuzza. 

 

Ucca china non parra.

 

U cafè santiannu e u latti (te) ripusannu. 

 

U cani rinchiusu è sempri piriculusu.

 

U cchiù forti (pisanti) è passari u pisòlu da porta (=iniziare le cose).

 

U cielu e a terra nun su ‘ncucchiati e non c’ è ‘na casa ca non s’ a saputu.

 

U cielu u ittau e a terra u cugghjiu (l’ apparau). 

 

U cunnutu è l’ urtimu a sapillu.

 

U cunnutu, quannu non mancia, ci mànciunu i conna.

 

U cuntinuu stizziari preccia a petra.

 

U diavulu i fa e u diavulu i scummogghia (le pentole)

 

U  ferru quannu è caudu torci e stira.

 

U figghiu do scarparu va scàusu

(Il calzolaio fa prima sempre le scarpe degli altri, per guadagnare).

 

U friddu di marzu trasi do cornu do voji. 

 

U fùjiri (non) è virgogna, ma sarvamèntu di vita.

 

U jattu ‘nfarinatu, occa cosa ha cumminatu. 

 

U jattu quannu non po’ arrivari o purmuni dici ca feti.

 

U immirutu ammènzu a via, non si vadda do immu c’ avìa. 

 

U iocu è beddu si dura pocu.

 

U lettu fa du cosi, si non dormi t' arripòsi (o, è na gran cosa, si non t’ addormi, t’ arriposa).

 

U lupu di mala cusciensa comu a fa, accussì a pensa. 

 

U lupu perdi u pilu, ma no u viziu.

 

U malandrinu mori ppi manu di lu fissa. 

 

U mali ca fai nta gnornu, distruggi u beni c’ hai fattu ‘nta’n annu.

 

U manciari senza vìviri è comu u nnuvulatu senza chiòviri. 

 

U mari non avi bisognu da china.

 

U masculu è cacciaturi e si ci capita n’ occasioni sa pigghia.

 

U mastru è mastru, ma u patruni è capumastru. 

 

U matrimoniu s’ a fari o prestu o mai.

 

U medicu piatusu fa a chiaia virminusa. 

 

U mottu duna a manciari o vivu.

 

U mulu zoppu si godi u munnu.

 

U munnu è tunnu, cu non sapi natari va o (a) funnu. 

 

U munsignaru ha aviri bona mimoria.

 

U muzzuni ruttu dura cchiù di ‘na quartara nova. 

 

Una è la fidi e tanti li paroli.

 

Unn’ è a jaddina, currunu i puddicini. 

 

Unn’ è lu pisu, abbucca la vilanza.

 

Unni cantanu tanti jaddi, non fa jiornu.

 

Unni c’ è lu meli, c’ è la musca. 

 

Unni c’è oru, c’ è paci e ristoru. 

 

Unni c’ è puvirtà, c’è carità.

 

Unni c’ è radicata la malizia, allignari nun ci po’ mai l’ amicizia.

 

Unni ci chiovi ci scìddica. 

 

Unni ci su campani, ci su buttani. 

 

Unni ci su fatti, ci su patti.

 

Unni ci su cimineri, ci su conna. (Nelle città sono più numerosi gli adulteri)

 

Unni è u tettu, c’ è u rizzettu. 

 

Unni facisti a ‘stati facci u ‘mmernu.

 

Unni la donna cuverna, la paci nun ci sverna. 

 

Unni l’ oru cchiù scrusci, iu curru ccu cchiù prescia.

 

Unni manca Diu pruvidi (guverna). 

 

Unni nasci u vermu si pasci. 

 

Unni resta, c’ è festa.

 

Unni si tocca sona. 

 

Unni su dui su tri. 

 

Unni trenta, trentuno. 

 

Unni vidi e unni svidi.

 

Un sittèmmiru caudu e asciuttu maturari fa ogni fruttu.

 

U ‘ntiressi e l’ ingiustizia avvilena l’ amicizia.

 

Unu c’ ama non pensa alla morti. 

 

Unu di cchiù non leva pitanza.

 

Unu pecca e ‘n tronu è misu, n’ autru pecca ed è crucifissu.

 

Unu, pì nun sapiri nenti, pigghiau trent’anni di galera.

 

Unu sulu non è bonu mancu ‘m paradisu. 

 

Unu sulu non è ‘ntisu mai.

 

U pani sutta i canali è sempri bonu.

 

U peggiu surdu è chiddu ca non voli sentiri. 

 

U pessu è pessu e cchiù non po’ turnari.

 

U picca (m’) abbasta e u troppu (m’) assupecchia.

 

U picuraru ‘na vota visti u Signuri. 

 

U pisci feti da testa. 

 

U pisci ranni mancia u nicu. 

 

U pitittu fa l’ omu latru.

 

U porcu ‘nsigna a troia. 

 

U poviru e u malatu nun è vulutu do’ parintatu.

 

U pruverbiu anticu no sbagghia mai.  

 

Ura ppi ura lu tempu misura.

 

U re i conna i fa, ma ne voli fatti. 

 

U ragnu dici a tartaruca c’ avi i pedi storti.

 

U rispettu è misuratu (purtatu), cu u porta (duna) l'avi purtatu (turnatu).

 

U saccu de’ malanni, di zoccu è chinu spanni. 

 

U saziu non criri o diùnu 

(Chi è sazio non crede all’ affamato)

 

U sceccu ci dissi o mulu: “Nasciemmu ppì dari u culu”. 

 

U sceccu si cucca sempri a ‘na banna.

 

U sceccu tannu arràgghia, quannu viri oriu o pagghia. 

 

U sceccu zoppu si godi a strata.

 

U  sicchiu si n’ acchiàna chinu, acchiana vagnatu.

 

U Signuri duna i viscotta a cu non ci avi i angni (denti)

 

U Signuri c’ iarrenni.

 

U Signuri mi ni scansa de figghi picciusi e de vicini mmidiùsi.

 

U Signuri si chiudi ‘na porta, rapi sempre ‘n purtuni.

 

U Signuruzzu i cosi i fici ritti, vinni u diavulu e i sturcìu.

 

U specchiu di lu stomacu è la lingua. 

 

U suggi (l’ acqua) ci dissi a nuci (petra): “Dammi tempu ca ti perciu”. 

 

U suli di marzu ti fa divintari niuru comu ‘n catinazzu.

 

U superchiu spezza u cuperchiu. (o, U superchiu è comu u mancanti).

 

Ustu arriustu è capu d’immernu. (Agosto molto caldo ma anche inizio di cambiamento di tempo).

 

U tempu passa e tuttu abbessa. 

 

U tirrenu vagnatu fa riccu u siminatu.

 

U travagghiu (è) do re, cchiù picca si ni fa e megghiu è.

 

U veru surdu è chiddu ca non voli sèntiri. 

 

U vinu è bonu ppi ccu u sapi vìnniri.

 

U viziu appigghia comu a menta. - U voi ci dici cunnùtu o sceccu. 

 

U zuccu nun s’ incala a rama, ma a rama allu zuccu sì.

 

 

 

 

V

 

Vadagnu d’ usura pocu dura; vadagnu luntanu arresta ppi la via. 

 

Vagnàrisi prima di chiòviri.

 

Vai cca pala e morti nun veni mai. 

 

Va jèttiti a mari.

 

Vàlunu cchiossai centu liri intra, ca milli liri fora. 

 

Vana fidi rimani senz’ opira. 

 

Vantaggiu mancu all’ orvi.

 

Varca rutta, marinaru persu. 

 

Varda cu sugnu e nun vardari cu era. 

 

V’ arràspiti i corna a n’ autra banna.

 

Vasa dda manu ca tu voi tagghiata. 

 

Vastunati mancu a li cani.

 

Vastuni fa bonu u garzuni.

(Nell'educazione bisogna usare anche le maniere forti). 

 

Vatti a buattari.

Veni u malannu quannu non s’aspetta.

 

Vesti (d)i baruni e pari zuccuni. 

 

Viddanu è cu va fannu viddania. 

 

Vidennu (o, iennu) facennu.

 

Vidi Palermu e gori, vidi Napuli e poi mori. 

 

Vidiri i cosi mali pigghiati. 

 

Vidiri i stiddi di manziornu.

 

Vidìrisi pigghiatu de turchi. 

 

Vidirisilla petri petri. 

 

Vidisti e sintisti, troppu cauda (in fretta) a facisti.

 

Vigna sicca non fa racina. 

 

Vili dda terra ca nun duna fruttu. 

 

Vinìricci u friddu e a frevi.

 

Vinni la vincita ppì li dinari. 

 

Vintura bbona ca nun era aspittata, junci cchiù grata.

 

Vinu jancu ‘nforza u ciancu. 

 

Vinu vecchiu e ogghiu novu. 

 

Vìpiri e mali lingui sunu vilinusi.

 

Viri ca ti ni penti.

 

Vista di nigghiu e ‘ntisa di cunigghiu. 

 

Vo’ campari quantu voi? Mancia suppa avanti e poi.

 

Vo’ cercaci i pùlici a jatta. 

 

Vo’ fàriti amari? Fatti disiari. 

 

Vo’ ‘na cosa: dillu a tutti.

 

Vo’ gabbari o to vicinu, cùcchiti prestu e sùsiti matinu. 

(Per riuscire nel lavoro non bisogna perdere tempo)

 

Vo’ sapiri cu non havi corna? Cu s’ affaccia a lu suli e nun fa umbra (nessuno).

 

Vo’ sapiri qual è lu megghiu jocu? Fa beni e parra pocu.

 

Vo’ sdivacari (svuotare) tutta a cannata? Cardùna amàri e favuzza caliata.

 

Vo’ stari di saluti sempri chinu? Mancia sempri ova e trinca bonu vinu.

 

Vota, gira e furrìa. 

 

Vòtila ca s’ abbrucia.

 

Vròcculi e ‘mmizzìgghi arruìnanu li figghi.

(Cibi troppo delicati e capricci rovinano i figli).

 

Vrodu di iaddìna e carni di puddàstra (sono i migliori)

 

Vuai e malanni camìnunu ‘nsemi.

 

Vuliri a vutti china e a mogghi ‘mbriaca.

(due cose impossibili contemporaneamente) 

 

Vutari tunnu e jrisinni.

 

Vutàrici ‘n timpuluni. 

 

Vutu nun suddisfattu è comu nun n’ avissi fattu. 

 

 

 

Z

 

Zappuni ca nò zappa fa a ruggia.

 

Zeru ccu zeru nun fa ‘n cintinaru.

 

Zicchi e dinari su forti a scippari. 

 

Zita non vogghiu stari, ccu tia mi vògghiu maritàri.

 

Ziti a vasari e babbaluci a sucari su cosi ca nun ponu mai saziari.

 

Ziti e picciriddi: zoccu ci metti ci stanu beddi.

 

Zoccu facemu purtamu alla morti. 

 

Zoccu fai fai, non sì cuntentu mai.

 

Zoccu non si fa di mèrcuri e ghiovi, non si fa di vènniri e sàbutu.

 

Zoccu ppi tia non voi, ppi l’ autri non fari. 

 

Zoccu s’ accumincia si finisci.

 

Zoccu servi a tia ad àutru nun dari. 

 

Zoccu ti servi tenitillu caru

.

Zoccu si schifìa, ccu lu (veni u) tempu (ca) si disìa.

 

Zoccu va ppi li me denti, non fa ppi (li) me parenti.

(Quello che è utile a me non lo regalo).

 

Zoccu piaci o patrùni, cu parra è lollùni (stupido).