Il mio sito

Pina Licciardello

Il sito in tutte le lingue

 I Video che ho dedicato alla mia Terra e alla mia Città

 

 

DUCI TERRA MIA!

CATANIA FOREVER

CATANIA BY NIGHT

CATANIA COM'ERA

          CATANIA SPARITA

     I QUARTIERI DI CATANIA 

        LE SPIAGGE PIU' BELLE

                DI CATANIA

GLI SCORCI PIU' BELLI

DELLA MIA SICILIA

        SICILIA: LA MIA TERRA

          PERLE DI SICILIA

CITTA' DELLA SICILIA

GIRO DELL'ETNA

dai "Ricordi di un viaggio in Sicilia" di Edmondo De Amicis

JEAN HOUEL

Un francese in Sicilia

ANDERSEN in SICILIA

L'Etna vista da Andersen

dai "Ricordi di un viaggio in Sicilia" 

Il contenuto di Google Maps non è mostrato a causa delle attuali impostazioni dei tuoi cookie. Clicca sull' informativa sui cookie (cookie funzionali) per accettare la policy sui cookie di Google Maps e visualizzare il contenuto. Per maggiori informazioni, puoi consultare la dichiarazione sulla privacy di Google Maps.

CONTATTI

Nota: I campi con l'asterisco sono richiesti

"Giovi in caluri" di Pippo Nasca

 

PREMESSA dell'autore:

  

   E’ questa un’opera satirica in vernacolo in versi ottonari rimati, in cui i personaggi sono quelli del mondo classico, per rappresentare alcune realtà che si sono verificate in passato e forse si verificano ancora oggi e si verificheranno, purtroppo, anche nel futuro, nonostante l’emancipazione galoppante delle donne.

   Ovviamente, trattandosi di una tragicommedia, la conclusione non può non essere che negativa e, proprio per questo, non condivisa da chi la scrive

 

      ************

 

 

                               GIOVI IN CALURI

 

  

        ATTU UNICU in versi vernaculi catanisi.

   

        SCENI: dui, oppuru una cu dui quadri.

   

        PIRSUNAGGI:

   

             - Giovi patri, varvutu e supirchiusu.

             - Ganimedi, ruffianu di lussu.

             - Culumbrina, pupulana bona.

             - Setti fimmini discinti, c'apprisentanu la lussuria. 

             - Coru di masculi e fimmini, c'apprisenta lu volgu, fora di la

               scena.                                                      

             - Caronti ca cumpari e nun parra.

 

 

 

        GENIRI: Tragicummedia di fantasia.

 

  

(La scena é chidda di l'Olimpu.)

 

 

Giovi:  - Sugnu Giovi lu putenti

          ca cumanna nta lu munnu!

          Cu m'adora nun si penti,

          fussi puru ‘n-vagabunnu.

          Cu mi vasa lu curduni

          addiventa a mia secunnu!

          Cu 'un s'accala a ginucchiuni,

          cu 'un mi fa la riverenza

          ju lu pigghiu a timpuluni.

          Amministru la putenza

          assittatu arreri o scannu

          senza aviri cuntinenza! 

     

Ganim.: - Patri ascutu lu to bannu

          senza tanti cumplimenti,

          ma nun vogghiu aviri dannu:

          Tu pi’ mia si’ l'Onniscenti!

          ( Tantu fazzu 'n-soccu vogghiu

          si di tantu t'accuntenti!)

 

Giovi:  - Ganimedi nun mi dogghiu:

          prufissuri  arrisuttasti

          ‘nto ‘nsittari 'n-soccu vogghiu.

          E' c’a forza di cuntrasta

          nta stu munnu chinu i vai

          nun c'é paci ca m'abbasta!

          Senti, varda tu chi fai:

          pigghia postu ‘nto me scannu

          pirchì già mi siddiai.

          Abbannunu lu cumannu

          ‘nte to manu senza scantu.

          Si fai beni oppuru dannu,

          resta  sempri me lu vantu.

          Sugnu sempri Giovi patri

          di lu munnu lu chiù santu!

 

    (Giovi nesci e Ganimedi ristatu sulu s'assetta arreri o scannu.)

 

Ganime.:- Chi piaciri, bedda matri!

          Sugnu chiddu ca cumanna!

          Vogghiu a tutti onesti e latri

          cca davanti cu la banna.

          Vogghiu séntiri lu coru

          ca mi canta: Osanna! Osanna!

 

Coru:   - Gloria eterna a st'omu d'oru

          ca s'assetta nta putruna!

          L'osannamu tutti in coru!

          Semu poviri crastuni

          ca calamu la carina

          sutt'e corpi di vastuni.

          Cu ni teni la catina,

          fussi Giovi o nu sciacquinu,

          l'adoramu ogni matina.

 

Ganim.: - Vistu c'accittati lu distinu

          amuninni ‘nta putia,

          ca v'abbunnu a pani e vinu.

 

     (Nescinu tutti e trasi Giovi frasturnatu.)

 

Giovi:  - Cu stu suli ca pizzia

          ‘nta st'Olimpu senza ventu,

          cca la testa mi furria!

          Li me jammi, isati a stentu

          supra l'anchi tradituri

          nun mi dannu mancu abbentu!

          Pi’ cimmari stu caluri,

          ca m’abbrucia tuttu paru,

          c'é bisognu di 'n-amuri,

          'n-pezz'i fimmina capaci,

          ca m’astuta sta gran siti,

          c'arrizzetta e duna paci

          a lu focu ca sintiti.

          Fussi bionda, fussi bruna,

          fussi russa oppuru mora,

          na rigina o na cafuna,

          di cca dintra o di dda fora,

          'un ha 'mpurtanza veramenti

          si mi duna amuri ancora.

 

    (Trasunu ballannu e cantannu li setti fimmini menzi nudi))

 

Li fimmini:- Semu li stiddi currenti,

          figghi du celu diletti;

          lu corpu  avemu vugghenti;

          l'anchi, li jammi, li petti

          mustramu senza pudori;

          semu soru e semu setti.

          Abballamu cu furori

          pi curari li chiù stanchi

          cu l’amuri e cu lu cori,

          ma vulemu li palanchi

          scatasciati a tinchité.

          Si non pavi statti arrassu;

          puru siddu si’ lu re

          senza sordi nun c’è spassu!

         

   

Giovi: -  Ma vardati cca chi c'é!

          Fimminazzi di distinu,

          comu tanti Salomé

          a mia tenunu fistinu

          pi scipparimi li sordi

          comu fussi Peppenninu!

          Itivinni armali ingordi,

          fimminazzi senza veli!

          Nta stu munnu di balordi

          la putenza di li celi

          ‘nto so cuntu non si teni!

          Forse é megghiu ca riveli

          a na fimmina da terra

          la putenza mia divina

          accussì nun mi fa verra.

          Già di cignu travisatu

          nta la Grecia amuri fici,

          ed in toru trasfurmatu

          a cavaddu, tipu bici,

          cu mia vinni na carusa;

          non parramu di dda vota

          ca cu l’oru in acqua fusa

          m’ammucciai la facci nota.

 

   (Mentri Giovi parra, darreri cangia a scena; a postu di l'Olimpu

   cumpari l'Etna cu pinnacchiu pi fari capiri ca Giovi scinnivu in

   terra di li parti di Catania.)

 

Giovi:  - Sugnu Giovi ca cammina

          di li Dei lu chiù putenti!

          Pi livarimi na spina

          cercu fimmina valenti,

          c’a patata, chidda duci,

          mi la dassi senza nenti.              

 

Coru:   - Figghi amati dati vuci,

          ca stu patri di sustanza

          pi’ Catania si cunnuci

          caminannu cu custanza

          cu la testa bedda ritta.

          Catanisa picciuttanza

          cu la vesti stritta stritta

          adurati stu gran re

          ca lassavu  la burritta,

          pi’ mangiari ‘na paté

          ca calassi ritta ritta.

        

Giovi:  - Nun dicitimi quant'é

          na manciata di straforu!

          ‘Nu sfissatu ca nun c'é!

          Cosa vogghiu ch'é 'n-tisoru,

          ca 'un si pava giustamenti,

          fussi puru ‘i vostra soru.

 

  (mentri trasi Culumbrina annacannusi li cianchi , talia e cuntinua a diri)

 

          Ma dunn'è ca misi a lenti?

          Vidu 'n-ciancu ca s'annaca.

          Chi muvenza prirumpenti!

          La muvenza di ‘ssa naca,

          siddu movi accussì forti,

          cu na zippa ca l'imbraca

          arrisuscita li morti!

          Veni cca figghiuzza mia

          ca t’abbrazzu forti forti.

 

Culumbr:- Cu mi  varda i cianchi a mia

          resta siccu senza scampu,

          ma cu mia nun si pistia.

          Li me cianchi su’ n-vastu campu

          unni crisci irvuzza rara,

          ma pi’ ‘n-vecchiu  nun é stampu

          ca scatascia e nenti spara.

          Finta fai ca sugnu morta.

 

Giovi:  - Veni cca li vrazza  appara!

          ‘Na fidduzza di ‘ssa torta

          tu mi duni e protezioni

          ju ti dugnu e nun importa

          tuttu quantu tu mi poni

          comu pignu  pi’ st'amuri. 

 

Culumbr:- Cosa brutta mi proponi.

 

Giovi:  - Nun mi  dari stu duluri.

          Ju non vogghiu cosa oscena:

          mangia Tina e mangia Turi,

          mangia Petru e Maddalena

          mangia Peppi cu Cuncetta,

          mangia ognunu senza pena.

          Cosa o munnu chiù perfetta

          da mangiata nun ci sta!

 

 

Culumbr:- Patri santu cosa retta

          tu dicisti in verità:

          Lu mangiari é cosa duci

          quannu c'é la vuluntà.

 

Giovi: -  Nun mi diri c'alla luci

          di la me divinità

          nun ti vagni né t'abbruci!

 

Culumbr:- O divina Putistà,

          Tu parrasti e lu dicisti:

          di mangiari  nun mi va.

 

Giovi: -  Forsi é megghiu ca desisti.

          Nun capisci cu cumanna?

          Ca la terra, ca tu pisti,

          si lu vogghiu, cu nu bannu,

          ti la levu prestu prestu

          e ti lassu cu’ l’affannu?

 

Culumbr:- Nun m'incanti o Diu mulestu.

          Ju cu’ tia nun m'accalu,

          non po’ fari tu st'innestu!

          Centu e centu mi ni calu

          aciddazzi prirumpenti

          tranni a tia ca nun si’ palu,

          ma ramuzzu ormai pinnenti.

 

Coru:  -  Chi figura  ci accucchiasti

          Giovi patri onniputenti,

          ca lu nidu 'un acchiappasti

          da picciotta ca 'un s'accala.

          Mancu i rami ci tuccasti.

          Centu e centu si ni cala

          aciddazzi prirumpenti;

          sulu tu, privu di scala,

          ‘un arrivasti propriu a nenti.

 

Giovi: -  San Papé, Satan, Papé!

          Chista cca 'un é cos'e nenti!

          Riligioni chiù nun c'é!

          Vogghiu fari 'n-gran macellu.

   

( A Ganimedi ca sta trasennu sintennu u burdellu di Giovi.)

 

Giovi: -  Levimmilla di ‘vunn'é

          stu rituffu di burdellu.

 

Ganim.:-  Lu gran sgarru ca ti fici

          nun mi pari propriu bellu.

          Lu rifiutu nun s'addici

          a lu sommu patri Giovi.

          Tuttu quantu tu mi dici

          cu decreti novi novi

          addiventa liggi santa.

 

Coru:  -  C'é ‘nto munnu cu 'un si scanta

          ma cu a Giovi nun s'adegua

          'un havi tempu mi si vanta.

          Centu peni senza tregua

          pi cent'anni certu insacca.

          Va trattatu a stissa stregua

          di na bestia ca si bracca.

 

Ganim.:-  Fazzu tostu 'n-telegramma

          p'azziccari sta baldracca.

 

(Musica d’attisa e dopu trasi Culumbrina tutta stralunata caminannu cianchina.)

 

Culumbr:- Diu   miu, santu celu, mamma!

          Chi succedi tuttu attornu?

          D'unni veni st'aria stramma

          ca mi sbersa tuttu u jornu

          li capiddi e duna affannu?

          Si Giovi si sirrò lu cornu,

          certu tuttu stu gran dannu

          d'iddu veni certamenti

          assittatu arreri o scannu.

 

Coru:  -  L’aciddazzu pizzulenti

          di la gran divinità

          rifiutasti impertinenti!

          Chist'é dannu ca ti fa

          lu gran vecchiu ca trattasti

          comu 'n-pezzu di giufà.

          La cunnanna miritasti

          Pi’ non essiri la stissa

          cu lu patri di li crasti.

          Cu cumanna ti subissa,

          si 'un ti metti a culu a ponti,

          si pi d'iddu 'un canti missa!

 

Culumbr:- Addiu Giovi, sula fonti

          du me dannu. Mi ni vaiu

          supra a varca di Caronti,

          ma cu tia ju nun ci staiu,

          nun acchianu lu to lettu,

          o to’ cocchiu  nun m'impaiu.

 

 (Mentri Culumbrina acchiana supra a varca di Caronti

   c’attraversa la scena, cala u sipariu.)